Boboteaza sau epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de către Biserica ortodoxă și catolică. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. În grecește, cuvântul Bobotează este numit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin „Arătarea Domnului”, adică a Sfintei Treimi. În ziua de Bobotează apa sfințită poartă denumirea de agheasma mare. conform tradiției ortodoxe în fiecare creștin este dator să ia acasă agheasma mare și să o păstreze într-un loc deosebit și curat. Cu aceasta ocazie, credincioșii beau agheasma mare vreme de opt zile până pe 14 ianuarie, numai în aceasta perioada putându-se bea agheasma mare fără post și spovedanie. Astăzi, la Mitrolopolia Târgoviște, IPS Nifon Mihăiță a sfințit apa pentru credincioșii târgovișteni. Aceștia nu au fost într-un număr foarte mare la slujbă, probabil și din cauza frigului. Nu s-au înregistrat nici un fel de incidente cum au mai fost în alți ani.
De bobotează, în comuna Morteni, dăinuie un obicei cunoscut sub denumirea de Steag sau Geavrele. Cu o săptămână – două înaintea Bobotezei, băieţii iau de la femeile mai în vârstă geavrele, adică batiste. În ajunul Bobotezei, se strâng la o gazdă, unde le cos pe un par înfăşurat în tricolor, lung de 9 – 11 metri. În vârf îi pun cruce, ciucuri, tricolor şi busuioc. De Bobotează, steagurile din cele patru sectoare ale localităţii se sfinţesc în centru de către preot. Apoi, fiecare ceată merge în sectorul ei. Colindă din poartă-n poartă, ridicând steagul de trei ori în sus. De Sfântul Ioan îl desfac, la aceeaşi gazdă. Îşi numără banii câştigaţi şi-şi povestesc întâmplările de la umblatul cu steagul. Ei practică, conştiincios, acest obicei, în fiecare an. Se spune că, dacă sar un an, nu mai au voie să mai facă geavrelele timp de şapte ani.
În satul Căprioru, din Tătărani, există obiceiul botezului cailor. Animalele sunt botezate direct în apă, după ce sunt aruncate steagurile cu Ioan Botezătorul, luate de câţiva bărbaţi din biserică. În Biserică se şi întorc steagurile, după ce, în timpul slujbei, se stropeşte mulţimea cu ele. Botezul cailor are loc în mai multe regiuni din ţară pe 6 ianuarie, de Bobotează şi este o manifestare etnofolclorică tradiţională, despre care se spune că ar data din anii 1900. Se spune că cei care-şi botează caii vor avea un an bun, cu recolte mănoase, mulţi săteni fiind încredinţaţi că aceste animale trebuie purificate, ca şi cei pe care îi slujesc la treburile gospodăreşti. FOTO: Facebook-Mihaela Zegheru
Și la Băleni, întreaga suflare s-a strâns pentru a sfinții apa, oamenii și animalele, în speranța unui an mai bun. Foto Facebook viceprimar Cristian Vălu