EDITORIALUL DE VINERI – Maria Monica STOICA – Zidul de incintă

În Cetatea Târgoviștei

 

   Ca în fiecare an, pe 8 septembrie, de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, cunoscută în popor sub numele de „Sfânta Maria Mică”, se desfășoară la Târgoviște Zilele Cetății, cu o suită de acțiuni care au darul  de a antrena în atmosfera sărbătorească numeroși participanți. Deși programul evenimentelor poate fi accesat ușor, informațiile fiind „la un click distanță” de noi, este oportun să semnalăm câteva dintre activitățile care se impun atenției prin caracterul cultural extrem de atractiv. În cele trei zile de sărbătoare, Biblioteca Județeană „Ion Heliade Rădulescu” organizează, conform tradiției, Salonul Editorial din Scuarul Primăriei, deschis publicului între orele 10:00 și 21:00. Vor fi prezente principalele edituri din oraș, ca și cele invitate, un loc aparte deținând de ani de zile Editura Bibliotheca din Târgoviște, care ne surprinde plăcut de fiecare dată prin multitudinea titlurilor publicate și varietatea preocupărilor literare și științifice ale autorilor editați: literatură beletristică și studii de istorie și critică literară, monografii, lucrări științifice și creații artistice în care se regăsesc genuri și specii literare felurite: poezie, proză, teatru, până la epigramă și memorialistică; de la literatura pentru copii până la literatura pentru cei aflați la vârsta maturității. Salonul Editorial este locul ideal pentru cititori… o simplă răsfoire a cărții, numele prestigios de pe copertă sau forma grafică de excepție pot genera apetitul pentru lectură, invitând la o benefică pătrundere în universul fascinant al literaturii. Foarte important este și concertul „In memoriam Eduard Caudella” care va avea loc în ziua de 8 septembrie: un eveniment conex, aflat sub egida Festivalului Internațional „George Enescu 2023″, începând cu ora 17:00. Susținut de Orchestra Simfonică „Andante”, dirijată de Tiberiu Dragoș Oprea, cu interpretări de excepție la vioară, pian și violoncel.

   Mai sunt și alte programe interesante, dar este bine să lăsăm cititorilor alegerea traseului: fie la Târgul de Anticariat, expoziția foto, standul echipei de Robotică sau la Expoziția proiectelor de arhitectură realizată de Ordinul Arhitecților din România, filiala Muntenia de Vest — fie la Târgul Meșterilor Populari din Parcul Chindiei, fie la cinematograful „Independența”, unde zilnic, de la ora 11:00 rulează un film pentru copii, fie la un concert: Tinerețea romanței/ Horia Brenciu/ trupele rock Tropper și Lovebite/ Loredana, Nicole Cherrry, Dorian Popa… Lista preferințelor rămâne deschisă.

   În prim-planul zilei de 8 septembrie se află „programul evenimentelor oficiale”: Sfânta Liturghie, desfășurată la Mitropolia Târgoviștei, între 10:00 și 12:00. Slujba este urmată de o procesiune, pe traseul: Mitropolie, Bd. Mircea cel Bătrân, Calea Domnească, Curtea Domnească, între 12:00 și 12:30. Iar la ora 12:30, la Complexul Muzeal Curtea Domnească va avea loc Ședința festivă a Consiliului Municipal Târgoviște, în punctul numit „La ruine”.

   Complexul Muzeal Curtea Domnească  este locul care adună istoria Cetății de Scaun a Țării Românești de peste trei secole, cu  renumele capitalei asupra căreia și-au pus amprenta ctitorii de cultură și civilizație, domnitorii luminați care au stat pavăză la hotarele creștinătății în fața invaziei otomane. Începând cu domnia lui Mircea cel Bătrân, învingătorul lui Baiazid I supranumit „Yildirim” („fulgerul”) din bătălia de la Rovine, anul 1395, pe care a fixat-o în versuri nemuritoare Mihai Eminescu în „Scrisoarea III” și până la Constantin Brâncoveanu, domnitorului care, după trei decenii de domnie înfloritoare își va da viața pentru păstrarea credinței străbune, alături de fiii săi, executați la Istanbul, Târgoviștea a traversat o istorie zbuciumată, poziția sa de cetate voievodală punând o răspundere uriașă pe umerii domnitorilor care au avut aici reședința. Numele celor mai importanți dintre ei, 33 la număr, ne întâmpină, înscris pe trei plăci de marmură, la intrarea în Complexul Muzeal. În partea dinspre Nord a acestuia putem vedea Turnul Chindiei, monument emblematic al Târgoviștei, ridicat în deceniul IV al secolului al XV-lea, sub domnitorul Vlad Dracul. El a fost cel care a suprapus construcției voievodale ridicate de Mircea cel Bătrân — o clădire modestă, cu patru camere și beci, alături de care se afla o mică biserică — castelul propriu-zis: Palatul Domnesc. Turnul Clopotniței de pe vremea lui Mircea cel Bătrân a devenit Turn de supraveghere și de apărare, cunoscut sub numele de Turnul Chindiei. Aici Garda Curții Domnești dădea la sfârșitul zilei stingerea prin semnale sonore (tobe, trâmbițe, chiar salve de tun), în oraș încetând orice activitate. Odată cu întreruperea activității meșteșugărești se oprea și circulația în oraș. Pentru localitățile din apropiere se aprindeau focuri, semnalele luminoase având aceeași semnificație.

   Casa Domnească, extinsă de Vlad Dracul la 1440, cu noul palat construit aproape de zidul de incintă, având laturi de 32×29 m și grosimea zidurilor de 2m, a fost înzestrată cu pivnițe boltite. La parter erau Sala de ceremonii și Sfatul Domnesc, iar în partea din spate se aflau dormitoarele.

   În 1584, domnitorul Petru Cercel aduce palatului influența renascentistă occidentală. Restaurează vechiul palat și construiește altul nou, pe trei niveluri: pivniță, parter, etaj. Parterul era destinat treburilor domnești: Cancelaria domnească și încăperile anexe, iar dormitoarele familiei domnești au trecut la etaj, accesul la ele făcându-se printr-o scară exterioară. Tot în timpul domniei lui se construiește un coridor de legătură între palat și Biserica Mare, cunoscut sub numele de „Coridorul domnițelor”.

   Matei Basarab vine cu alte îmbunătățiri: un coridor de legătură între cele două palate, adăugând un etaj pe aripa veche.

   Domnitorul Constantin Brâncoveanu reface palatele, decorându-le cu picturi și stucaturi; el asigură o lojă către gradina Curții Domnești și alta către biserică.

   Biserica Mare Domnească  este ctitoria lui Petru Cercel, după modelul Mitropoliei din oraș. La data construcției era cea mai mare din Țara Românească. Picturile, realizate în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, s-au păstrat integral. Ele sunt făcute de pictorul Konstantinos venit de la Patriarhia Constantinopolului. L-au ajutat meșteri locali. Biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului, Fecioara Maria fiind și patroana spirituală a orașului Târgoviște. La intrarea în biserică ne întâmpină icoana Fecioarei Maria împărăteasă, așezată pe un jâlț decorat cu motivul vulturului bicefal care era simbolul familiei imperiale bizantine. Pe frontispiciul încadramentului, arhanghelii Mihail și Gavriil o flanchează pe Fecioara Maria. Ei țin în mână Stema Țării Românești: vulturul (acvila) cu crucea în cioc. Foarte importante sunt picturile din Pronaos, realizate între 1697-1699, care îi reprezintă în tabloul votiv pe ctitorii bisericii: 9 domnitori pictați împreună. În partea stângă Petru Cercel, în dreapta Constantin Brâncoveanu, ctitorii principali. În spatele lui Petru Cercel se află Neagoe Basarab, cel care în 1521 a mutat Mitropolia Țării Românești de la Curtea de Argeș la Târgoviște. Astfel, Târgoviștea devine un important centru politic, administrativ, religios și cultural, nu doar în Țara Românească, ci și în ținuturile sud-dunărene, Bulgaria și Serbia aflate sub dominație otomană.

   În același tablou votiv este reprezentat Matei Basarab, care se află în spatele domnitorului Neagoe Basarab. El este voievodul a cărui acțiune a vizat unificarea cu Moldova, prin legăturile culturale cu domnitorul Vasile Lupu…

   Pentru acest sfârșit de săptămână, vă invit să vizitați Complexul Muzeal Curtea Domnească și să participați la programul complex pregătit de gazde. La mulți ani Cetății Târgoviștei și cetățenilor ei!

Maria Monica STOICA este absolventă a Facultății de Limba și Literatura Română, Universitatea Bucureşti, autor de lucrări din domeniul criticii și istoriei literare, de volume de poezie, proză, teatru, literatură pentru copii și membră a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni…