Poezia la vreme de molimă
*
în curtea spitalului
plină ochi de bărbați și femei
cu spaima furișată dinapoia măștilor de tifon
grija morții microbiene e o afacere bună.
pînă la serul izbăvitor
nici nu contează că o zecime
se vor călca în picioare
că două treimi vor sfîrși de bătrînețe deja.
*
între cei o sută de mii de morți
pe cale naturală rezultați
din statistica stării civile
și ultima sută de șomeri inutili
e o pace deplină:
se compătimesc reciproc
cînd nu-și invidiază unii altora soarta.
21 martie 2020…
Italienii,mai ales,spaniolii,filipinezii, parte din unguri, din francezi,din nord-americani și din români, precum și toți cetățenii Americii Latine și de Sud, de azi, pot muri liniștiți și împăcați: Biserica Catolică, în marea ei indulgență, le iartă păcatele celor urcați la cer de coronavirus! Un lucru nu se știe: dacă cei plecați vor fi iertat și ei păcatele bisericii lor!
16 martie 2020…·
Uite că, în vreme de molimă și spaime, se mai strecoară în spațiul public și cîte o știre fastă, binevenită, liniștitoare: Denise Rifai demisionează de la Realitatea Plus!
Ah, sireaca, n-a învins-o nici isteria arțăgoasă, partizană, nici ridicolul teatral, nici datul ochilor peste cap, nici răutatea cu rictus, nici prostia cu fard (terorismul islamic este de inspirație evreiască, după mintea ei), nu!,nu!, a învins-o noua politică editorială a postului!
Așteptăm o asemenea veste și despre Oreste pe care, mai mult ca sigur, cît de curînd, o să-l învingă greața telespectatorului, aflat,imprudent, în fața emisiunii lui!
Ioan VIȘTEA este poet și prozator, locuitor al unei capitale românești, Târgoviște (cum spune) și autorul „Jurnalului de la Mahala”…