toate drumurile
duceau către
centrul universului –
magazinul sătesc,
coop. „6 martie”.
o sticlă de lampă;
un crîmpei de fitil;
două pungi,
una cu sare, cealaltă
cu zahăr candel; ceva scorţişoară
şi scrobeală de rufe,
cînd le găseai.
un baton cu năut;
o juma de mezel;
pîinea de toate zilele,
neagră, la liber o vreme;
un cornet cu praline…
asta însemna
să faci şoping
prin anii 50.
pe caietul dictando,
cu semnătură citeaţă.
la ieşire,
oricît ai fi vrut,
nu scăpai de zeflemeaua nebunului :
(scormonea cu un băţ
în praful de-o palmă
îmbibat cu ţiţei)
ce, bă,
iar v-aţi făcut
de băcănie?!
Ioan VIȘTEA este poet și prozator, locuitor al unei capitale românești, Târgoviște (cum spune) și autorul „Jurnalului de la Mahala”…