Visează toţi. Cadavrele culoarea ocru.
Limba română, cărţi de bîlbîială.
Meditatorul la elevul mediocru.
Un geriatru, moartea naturală.
Visăm că săptămîna se sfîrşeşte luni
şi oamenii politici numai stele-n frunte.
Că vom plăti, pentru un greier rătăcit în buzunar, cauţiuni.
Un şoarece că este descendentul unui munte.
În vis, tăcerea cade în ispită.
Minciuna umblă după rolul de mafaldă.
Duminica, sinucigaşilor le-ar fi de-ajuns un vîrf de lamă
bine ascuţită,
şi la chiuvetă cinci minute apă caldă.
Ioan VIȘTEA este poet și prozator, locuitor al unei capitale românești, Târgoviște (cum spune) și autorul „Jurnalului de la Mahala”…