(lui Damian Spiridon)
Nu cred că sîntem cei mai tragici comici,
prieteni la cataramă cu acuzativul numai după caz,
dar am chemat la miezul nopții pompieri atomici-
ardea pe noi, în case, hazul de necaz.
Adevărat, am amăgit spînzurătorile cu sfoară.
Tăcerii, ca răspuns, am fost supușii,
dar dinamite am ascuns în călimară,
ori am legat cîini răi de sonerii și clanța ușii.
Ne-a ars, cu fieru-ncins, un duh definitiv balcanic,
jumate stîlp de cafenea, jumate comunard.
Am readus cu el, la suprafață, transatlanticul Titanic,
și am lipit, adeseori, un cocoșat de gard.
Nu noi am născocit sondajul de opinii,
dar am citit ziarele pe dos,
și cînd strigau arenele: „Trăiască manechinii!”,
la stal, se auzea din dreptul nostru: „Jos!”
Ioan VIȘTEA este poet și prozator, locuitor al unei capitale românești, Târgoviște (cum spune) și autorul „Jurnalului de la Mahala”…