Starea de fapt este cît se poate de gravă –
are bube dulci, fibrilaţii, acnee.
Nu i-ar strica un plasture, o compresă cumva cu otavă.
Cădem de acord, ar fi o idee.
N-avem timp. Delirează şi mă tem c-o vom pierde.
Îi pun mîna pe frunte: e sloi!
Greu să găseşti printre îngeri de cocs masă verde,
poate doar în căpiţa din „Carul cu boi”.
Starea de fapt e de tot disperată.
La control, i-au fugit din globulele roşii cinci sfinţi.
Nimeni nu dă în numele ei vreodată,
comunicat de scuze cînd derbedeii ajung preşedinţi.
Mă simt dezarmat… Sînt inapt
la război iar războiul acesta-i prea mare.
Datorez laşitatea şi restul unei vechi stări de fapt,
la rîndu-i, altei stări de lucruri datoare.
Stării de fapt nu-i rămîne decît să se-mpace cu soarta.
Nevindecată, creşte melci şi cultivă hamei.
În păpuşoi, o să joace pe Ofelia, ştiţi, moarta,
ce pluteşte în irişii ochilor mei.
Ioan VIȘTEA este poet și prozator, locuitor al unei capitale românești, Târgoviște (cum spune) și autorul „Jurnalului de la Mahala”…
Facebook
WhatsApp
TikTok
