Așa cum știți iar geografia ne-o arată,
dracul m-a pus ca să mă nasc în Est?
Puteam din alte locuri, cu steaua nevropată
să conversez ori viața să-mi detest.
Puteam oricărui alt tărîm de pe planetă
să-i spun meleag natal și-ntr-o secundă, țară,
dar s-a-ntîmplat în veșnicia cercului de cretă,
doar țara asta, dintre toate, să mă doară.
Doar ea să-mi ceară vămi pentru curajul că exist;
să-mi răstignească-n voie visele pe roată;
să mă declare-n actele civile veselul prea trist;
să îmi promită tot ce îi dă prin cap că n-o să poată.
Să mă arunce în arena cu farsori și zei gîngavi;
să-mi scoată-n cale îngeri păzitori din plastilină,
cînd proiectează pe mucegaiul pereților jilavi,
secvențele cu viața de apoi ce va să vină…
Atîtor daruri m-am supus cu bucurie și arvună
i-am dat și timp să îi găsească fericirii sinonim,
dar mă împinge un demon neștiut să iau de bună
clipa în care neîmpăcați și-n moarte o să fim,
căci naște filosofi întorși din Siracuza,
să ne îmbete cu apă de colonii ne-ncepută.
Te uită, țară, cum scade ziua-n febre, cum se răcește spuza,
vieții trăită între flegmă și cucută
Entre phlegma et pruche
Comme vous le savez, la géographie nous le montre,
le diable m’a fait naître en Orient?
Je pourrais depuis d’autres endroits, avec l’étoile névropathe
converser ou détester ma vie.
Je pourrais aller dans n’importe quel autre royaume de la planète
pour l’appeler sa patrie et dans un second pays,
mais c’est arrivé dans l’éternité du cercle de craie,
seulement ce pays, de toutes choses, pour me faire du mal.
Elle seule devrait me demander des coutumes pour le courage que j’existe;
crucifier mes rêves sur la roue à volonté;
me déclarer dans les actes civils trop heureux;
pour me promettre tout dans sa tête qu’il ne pourra pas.
Me jeter dans l’arène avec des gens faux et des dieux grincheux;
pour sortir les anges gardiens de la pâte à modeler de mon chemin,
lors de la projection sur des murs humide de moisi
les séquences avec l’au-delà ce qui viendra …
Tant de cadeaux que j’ai soumis avec joie et joie
Je lui ai aussi donné le temps de trouver le bonheur,
mais un démon inconnu me pousse à le prendre pour acquis
le moment où nous serons en irréconciliable et morts,
car il donne naissance à des philosophes de retour de Syracuse,
pour nous tremper avec l’eau des colonies non initiées.
Regarde, pays, comment le jour tombe dans la fièvre, comment les crachats se refroidissent,
vie vécue entre les flegme et la pruche
traducere de Angela Salavastru
Ioan VIȘTEA este poet și prozator, locuitor al unei capitale românești, Târgoviște (cum spune) și autorul „Jurnalului de la Mahala”…