ieșirea din vis e mai rea decît visul însuși unde
vorbele tale lîngă vorbele mele ca de-un perete stăteau
rezemate. se făcea că gardul înmugurește de ploaie
că face flori că dă roade. se făcea că s-au născut în țara
promisă copiii ( cu abecedarele în buzunar își dădeau
doctoratul). în colțul străzii se-ntindea o coadă planetară
la gaura covrigului;
creșteau pe turnul primăriei dinți de lapte. se făcea că
tancul schermann aduce în suflete pacea – pacea de la
versailles versus sîngele umanității albastru.
uite nici în vis nu te-ntinzi cît ți-e plapuma ziceam.
să te văd acum pe unde scoți cămașa de noapte de forță
și tu: cum pe unde? pe la pasul tihuța dragule
pe la mînăstirile într-un picior pe la polul frigului
în oase la nevoie prostuțule. nu zău?
se făcea (biată dorință într-o biată expunere de motive)
că moartea n-are timp să ne citească în palmă
închipuie-ți o andreas divus
ieșirea din vis e mai rea decît visul însuși.
Ioan VIȘTEA este poet și prozator, locuitor al unei capitale românești, Târgoviște (cum spune) și autorul „Jurnalului de la Mahala”…
Facebook
WhatsApp
TikTok
