Fără îndoială, cei mai tineri dintre semenii noștri vor trăi într-o altă lume! Una, fără doar și poate, mult diferită de aceea pe care fiecare dintre noi, adulți, realizăm că am trăi-o în prezent. Într-un fel, la scara istoriei umane, este ceva cât se poate de firesc. Vremurile se schimbă odată cu schimbarea generațiilor. Pe de altă parte însă, deja, de pe acum, o mulțime de fenomene nu doar că și-au răspândit semințele viitoarelor probleme ale zilei de mâine, dar acestea, amplificându-se în următorii ani, vor anunța crize greu de bănuit acum. Crize cărora generația următoare va trebuie să le găsească soluții.
Nu știm cum va arăta viitorul. Doar bănuim care vor fi unele dintre problemele cu care se vor confrunta societățile umane în viitorul apropiat. Pandemii, extreme climatice, crize energetice, consecințe geopolitice ale războiului din Ucraina, la care se adaugă ambițiile încă necunoscute de putere ale Chinei, sunt doar câteva dintre semințele pomenite. Și cărora, deși le putem întrucâtva bănui evoluția, nu avem cum, în schimb, să le ghicim totodată și amploarea efectelor asupra societăților umane. Asupra indivizilor care le compun, în cele din urmă.
Trebuie precizat că nu avem în vedere, la modul general, societățile umane, ci îndeosebi pe acelea considerate, în prezent, ca fiind dezvoltate. Căci, referindu-ne la crize și la consecințele globale ale acestora asupra omenirii, înainte de toate despre astfel de societăți trebuie să facem vorbire. Ceea ce nu înseamnă că fenomenele pomenite mai sus nu vor afecta și societățile mai puțin dezvoltate. Fără tăgadă, și acestea vor avea de suferit din pricina schimbărilor climatice, a crizelor de tot felul. În mod evident, crizele se vor lăsa cu foamete, conflicte sângeroase, accentuarea migrației înspre zone mai dezvoltate.
Punem accent pe consecințele fenomenelor amintite, mai ales asupra societăților dezvoltate, îndeosebi din cauza unor considerente legate de amploarea pe care aceste consecințe la vor avea asupra omenirii, în genere. Dintr-o astfel de perspectivă, nu trebuie să avem în vedere doar cât sunt de mari distrugerile materiale ori de vieți umane, pentru a judeca însemnătatea consecințelor acestora asupra societăților umane, în genere. De pildă, deși o serie de crize regionale din Africa, Orient, Asia chiar, s-au lăsat cu distrugeri materiale considerabile, cu victime umane de ordinul sutelor de mii. Chiar mai mult, dacă ne gândim la conflictul dintre Iran și Irak, ori la cel dintre populațiile hutu și tutsi, din Rwanda. Ori, cu toate aceste nenorociri, nu au existat totuși consecințe semnificative în plan global. Cum sunt acum, de pildă, cele generate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, ori de aiurelile ecologice ale conducerii de la Bruxelles, aiureli care au avut un rol hotărâtor în amplificarea crizei energetice. Ambele crize au depășit granițele regiunilor de origine, cuprinzând economia mondială, având consecințe greu de evaluat asupra tuturor societăților umane. Fie ele mai dezvoltate, ori doar emergente. Motivul este simplu: actualele societăți dezvoltate controlează nu doar principalele fluxuri financiare și comerciale, ci și principalele motoare tehnologice și de inovare, concentrând nu doar o însemnată parte a populației Terrei, ci și nodurile decizionale ale politicii mondiale, de unde își au și punctul de plecare crizele care marchează întreaga planetă.
În paranteză fie spus, știm cu destulă acuratețe motivele dispariției unor societăți din pricini climatice. De pildă, populații întregi au dispărut din istorie în zona Americii Centrale, datorită secetei extreme. Și relevant, fără ca acest lucru să aibe efecte și asupra altor zone. Acum o mie de ani era un lucru firesc. Paradoxal, dacă fenomenul s-ar repeta însă în prezent, deși n-am mai avea sacrificii umane, extrema climatică din regiune nu s-ar transforma într-o criză globală. Cum s-ar putea petrece lucrurile dacă fenomenul climatic extrem ar avea loc pe teritoriul SUA ori al Chinei. Ori al Uniunii Europene.
Fără îndoială, ipoteza s-ar verifica și-n cazul Uniunii Europene. O zonă care, în mod cert, contează în logica desfășurării oricărei crize care poate deveni globală prin consecințe. Numai că actualii lideri europeni au cam dat cu oiștea în gardul intențiilor generoase de a schimba cursul vremii. Astfel, conștienți de consecințele schimbărilor climatice din prezent, de efectele acesteia asupra economiei mondiale, liderii acesteia au pus pe picioare politica „zero emisii de carbon”. În ciuda eforturilor, liderii europeni nu au reușit însă să convingă să se alăture acestei politici pe cei mai mari poluatori mondiali. Așa se face că, presupunând că ar fi reușit să implementeze politica Green Deal în regiunea europeană, faptul nu ar fi contat în schimbarea tendinței climatice în plan global. La aceasta s-au adăugat și consecințele războiului din Ucraina. Acestea, din urmă, au arătat liderilor europeni că o asemenea politică ar putea pune la pământ economia europeană. Fapt care ar avea consecințe dezastruoase asupra altor economii avansate, dar și în planul siguranței sociale din statele europene.
Ceva asemănător s-a întâmplat și cu sancțiunile statelor europene la adresa Rusiei. Acestea nu și-au atins ținta, atâta vreme cât alte state au devenit alternative economice pentru materiile prime ale Federației Ruse. Drept urmare, Rusia își continuă agresiunea, iar Putin se bucură în continuare de sprijinul populației. În schimb, iarna care se apropie ar putea să pună sub semnul întrebării multe dintre deciziile liderilor occidentali.
Deoarece, devine tot mai limpede că situația crizelor actuale pare să fie pe cât de simplă, pe atât de complicat de a fi soluționată în mod practic. Devine tot mai clar că problemele generate fie de schimbările climatice, fie de cele pricinuite de războiul din Ucraina, în mod evident probleme globale, au nevoie de o abordare pe măsură. Actualii lideri politici au dat greș: s-au grăbit, din rațiuni îngust-politicianiste, să ia decizii regionale în chestiuni globale. Pe termen scurt, este puțin probabil ca actualii lideri politici să-și schimbe orientarea. Să tragem nădejde însă că vremile care vin vor produce un alt fel de lideri. Mult mai pragmatici, cu un orizont mult mai cuprinzător.
Poate că, atunci, și vremea se va mai îmblânzi… Iar vremurile, vor fi mai prietenoase…
Gheorghe SCORȚAN este sociolog și un foarte cunoscut cercetător în domeniul științelor sociale…
Facebook
WhatsApp
TikTok
