Privind la reportajele Tv. centrate, cum altfel, din nefericire, pe tragedia pricinuită populației Ucrainei de către ticăloșenia megalomaniacă a lui Putin, mi-a venit o mică lucire ideatică. Una care, referindu-se la titlul unei capodopere din literatura rusă, trimite la alta care vorbește despre uciderea unei întregi populații din rațiuni de securitate.
Adică, rațiuni de supraviețuire, în cele din urmă, s-ar putea spune. Actul criminal din rațiuni de securitate, ori de supraviețuire, fiind posibil, în paranteză fie spus, tocmai datorită imposibilității negocierii unei soluții de conviețuire! Altminteri, soluție dorită de fiecare parte implicată într-o asemenea tragedie. Din nefericire, cele două părți aflate în conflict în Ucraina nu au găsit încă un limbaj comun. Adică, ceva care să se bazeze pe concesii reciproce. În absența acestora, tăvălugul pornit distruge totul în cale. De altfel, a distruge este la îndemâna oricărui tâmpit impetuos. Pentru că, într-o astfel de postură fals-eroică, este și acest mărunt colonel KGB! În fapt, o mediocritate turbată și agresivă: distruge, vezi Doamne, din nevoia de a-și securiza populația supusă lui și apropiaților săi. Căci, la mijloc, nu este vorba, din păcate pentru ruși, ca despre niște cetățeni în adevăratul sens al cuvântului. Ci despre niște amărâți obișnuiți cu diktatul unui bine care nu este niciodată negociat. De altfel, cei umili nu sunt obișnuiți să-și negocieze propriul bine. Aceștia au convingerea că binele este la îndemâna divinității ori a voinței vreunui conducător binevoitor. A unuia care, cum este cazul fostului birocrat KGB, face paradă interesată de patriotism și de un așa-zis ortodoxism „tradițional”. Dar ambele comportamente fiind funcționale doar pentru nevoile fostului kgb-ist. În realitate, niște ritualuri sulfuroase necesare doar pentru interesele de putere ale unei găști îmbogățite peste noapte. Pe de altă parte, trebuie să realizăm că Putin chiar are credința că este în postura unui fel de erou mistic, menit să abată asupra semenilor săi un bine-diktat imaginat doar de către el și apropiații. Umiliți și obidiți de când se știu, semenii lui Putin nu chestionează natura binelui care li se oferă. Acesta este privit ca pe un dar. Trebuie să realizăm că datele existențiale ale poporului rus nu s-au prea schimbat din vremea celui care a scris „Crimă și pedeapsă”. Avem, din nefericire, de-a face cu un popor care a suportat binele unor țari, incapabili de a se moderniza, apoi pe cel trasat „științific” de către comuniști, iar acum binele croit de o mediocritate agresivă, pusă în mișcare doar de rațiuni revanșarde. În fapt, același mecanism care a animat o altă mediocritate agresivă din inima Europei. Și care a făcut de nerecunoscut o mare națiune… Dacă trimiterea la ceea ce s-a întâmplat cu poporul german pare forțată, să ne gândim doar la ceea ce ni s-a întâmplat nouă, când, de voie ori ba, aplaudam de mama focului pe un peltic megalomaniac, la fel de periculos ca și decidentul de la Kremlin. Singura deosebire între cele două specimene fiind conferită doar de dimensiunile țărilor pe care le călăreau,…
Ce să-i faci? Popoare și popoare. Legate la ochi de niște mediocrități de tot râsul… Și ce contează, pentru genul invocat mai sus de mediocritate, dacă acum ucrainenii, după cum arată datele realității, nu vor ceea ce, după cum vedem, propria populație îi acceptă lui Putin? Putin nu are, mental, capacitatea de a răspunde la o asemenea întrebare extrem de simplă… În simplitatea sa mentală își imaginează că toți oamenii sunt la fel, dacă-i poți controla. Că aceștia vor continua la nesfârșit să-și accepte condiția de umiliți și obidiți… În realitate, Putin le atribuie ucrainenilor destinul propriu unor umiliți și obidiți…
În fapt, privind la modul general, avem de-a face doar cu practica, imaginată de către mintea aridă a lui Putin, a cuibăririi silnice ale obiceiurilor unui stat nedemocratic, parașutate de decizia unui singur individ într-un areal care se dorea ca să fie totuși unul de tip european. Adică, ceva care n-are nicio legătură cu meniul servit de către Putin propriului popor.
Nu puteți, le spune Putin ucrainenilor, să aspirați la ceva ce nu vreau eu! Căci, în aceste zile, creștinul Putin ajunge să ucidă pe oricine ar îndrăzni să evadeze dintr-o practică a unei statalități totalitare și corupte până în măduva ADN-ului său constitutiv. Căci asta face Putin, bombardând populația civilă. Pedepsește, precum un criminal, o mulțime de oameni care nu acceptă binele imaginat de către el. Totul fiind ambalat, pentru propria populație amărâtă, într-o chestiune de securitate de care Maica Rusia ar avea neapărat nevoie. La mijloc căzând, ca într-un abator, o mulțime de tineri, și nu numai, care trebuie să ucidă ori să crape în numele unei himere care s-a cuibărit în mintea accidentată a liderului de la Kremlin.
Hai să fim serioși: cine ar dori să atenteze la aceasta, adică la Maica Rusie, când o știm cu toții că are la sân aproximativ 6 mii de ogive nucleare. Suficiente ca să ne termine pe toți. Adică, NATO, ar fi riscat să dezlănțuie iadul nuclear doar ca să atace Rusia. Așa de fleur de cucu! Și să te întrebi, apoi, ca prostu’, ce să facă cu aceasta? Ce-au făcut, cumva, occidentalii în Irak și Afganistan? De unde au plecat acoperiți de rușine, lăsând în urmă o mulțime de morți și distrugeri materiale… Degeaba!
Putin, chiar ne crede idioți! Când pentru oricine, capabil de raționamente logice, este evident că politica sa agresivă, îndreptată asupra unui stat suveran, este doar o fațetă a politicii lui de a se menține la putere în propria societate. Plus megalomania unui individ mărunt care vrea cu orice preț să rămână în istorie. Faptul că Occidentul a procedat asemeni unui dobitoc lipsit de subtilitate, care s-a văzut, cu totul neașteptat, victorios asupra unor împrejurări fortuite – un fel de erou nemerituos al unui destin norocos – nu scuză totuși acțiunile revanșard-absurde ale fostului agent KGB. Din nefericire, așa cum kremlinologii nu au bănuit destrămarea Uniunii Sovietice, expertiza de doi bani a Occidentului nu a evaluat în termeni reali contextul și consecințele retragerii URSS din anii ’90! Iar acum, Putin le freacă ridichea. Să sperăm însă că ambele părți își vor păstra uzul rațiunii. Iar lucrurile nu vor escalada într-un haos apocaliptic.
Dar, revenind la titlul articolului, faptul că în reportajele Tv. ale lumii libere se relatează nu doar despre tragediile umane; despre curajul extraordinar a ucrainenilor; al președintelui lor; ci s-a pomenit și despre ticăloșia vameșilor ucraineni, care iau șpagă amărâților de refugiați; despre cum poliția ucraineană escorta o coloană de oameni avuți, refugiați de lux, cum s-ar putea spune, ne indică că informațiile vehiculate pe canalele Tv. au un grad ridicat de adecvare la realitate. Ceea ce, în mod cert, nu se întâmplă în Rusia lui Putin. Aici, mulțimea de umiliți și obidiți, adică cea mai mare parte a populației Maicii Rusia, nu are nici măcar posibilitatea de a lua contact cu realitatea. Lui Putin îi este teribil de frică dacă cumva amărâții Rusiei ar avea contact cu realitatea!
Trebuie să realizăm că puținii ruși care i se opun lui Putin nu au nevoie de libertatea presei. Cultivați, știu despre ce este vorba! Cred că mulți dintre ei, asemeni personajului lui Cervantes, realizează că se luptă cu morile de vânt în măsura în care se rezumă doar la proteste. Ieșind în stradă, Putin îi anihilează, arestându-i. Am însă credința că aceștia ar putea deveni un fel de vorbitori în numele celor umiliți și obidiți. Iar pentru asta nu ar fi nevoie de mari acte de eroism. Ar fi suficient să răspândească doar imagini cu ororile războiului purtat de către sociopatul Putin. Un Putin care nu și-ar permite atare atrocități dacă puterea acestuia nu ar fi tacit conferită de legiunile de umiliți și obidiți care populează majoritar Rusia. Și pe care Putin chiar nu dă doi bani. Căci, dacă i-ar prețui, nu i-ar trimite fiii într-un război inutil. Aceasta este șansa celor care i se opun sociopatului de la Kremlin. Doar pe această cale ar deveni niște vorbitori în numele celor obidiți și umiliți. Aceasta petrecându-se doar arătându-le acestora ce criminal cauționează prin lâncezeala lor arhetipală. Vorbele înlocuite de către imagini vor vorbi de la sine. Zece mii de cuvinte nu fac cât o imagine. Acestea vor arăta crimele unui om care nu-și merită numele speciei din care face parte!
Gheorghe SCORȚAN este sociolog și un foarte cunoscut cercetător în domeniul științelor sociale…
Facebook
WhatsApp
TikTok
