EDITORIALUL DE MARȚI – Gheorghe SCORȚAN – Un mai vechi rămășag…

Scriam acum patru ani… S-a schimbat ceva?

Rămășag, „convenție între persoane care susțin lucruri contrare și prin care, cel care va avea dreptate va primi o răsplată (…) stabilită în momentul încheierii convenției; prinsoare, pariu, rămășeală, rămas”. (DEX 2009). În rândurile de față nu este vorba, desigur, de vreo răsplată care ar surveni în urma faptului că am avea dreptate, ci despre un experiment mental, cum îi spun fizicienii, ori despre ceva care seamănă cu un simplu exercițiu intelectual.
Așa că, mai simplu și de-a dreptul spus: pun rămășag că, după 27 septembrie, ziua în care vor avea loc alegerile pentru dregătoriile locale, cei care vor ajunge să administreze treburile  comunităților în care trăiesc semenii noștri nu vor avea cine știe ce calități, competențe etc. comparativ cu, de pildă, o listă de dregători care ar putea fi aleși prin tragere la sorți. Pentru cei care nu-și amintesc, precizăm că la momentul inventării democrației, acum mai bine de două milenii, dregătoriile erau ocupate prin tragere la sorți. Instituția reprezentării, care stă la baza democrațiilor moderne, nu era o invenție grecească, de unde se trage și termenul, ci una care apare mult mai târziu, în evul mediu timpuriu.
Dar revenind la experiment, dacă ne-am alege primarii și consilierii prin tragere la sorți, nu prin metoda costisitoare a alegerilor locale, în care partidele își propun candidații din rândul propriilor membri de partid (întreaga procedură însemnând bani de la bugetul de stat, adică din buzunarul nostru), nu doar că am face mai puțină risipă de resurse, ci chiar am avea șansa unor dregători care ar avea niște calități cu adevărat de cetățeni ai comunității. Din nefericire, calități nu prea des întâlnite în prezent, la actualii noștri aleși… Procedând în acest mod, nu am știrbi cu nimic din atributele pe care le asociem conceptului de democrație.
Ar fi, însă, o problemă! În general, oamenii se feresc de consecințele caracterului întâmplător al evenimentelor. Tocmai o asemenea trăsătură ar putea fi asociată alegerii prin tragere la sorți. Cu alte cuvinte, rămășagul nostru rămâne, totuși, doar la stadiul de simplu experiment. Dar, ceea ce este important de semnalat, ar fi faptul că am putea trage o concluzie cu privire la alegerea dregătorilor din plan local: în ciuda dorinței noastre de a reduce din caracterul haotic al evenimentelor (și atunci preferăm să alegem prin vot dregătorii locali) știm, pe de altă parte, din experiență, că acest lucru nu se petrece în întregime. Pentru că, realitatea ne arată că majoritatea celor aleși ajung în situația de a dezamăgi. De unde și gândul nostru că mai degrabă am proceda mai eficient prin tragerea la sorți a dregătorilor, decât prin alegerea lor în urma unui vot.
Așa că, dragi cititori, pe undeva trebuie să știm că în momentul votului nostru nu luăm o decizie de care să fim pe deplin încredințați că am făcut o alegere corectă, ci una care ar putea fi foarte bine înlocuită cu tragerea la sorți! Cei care joacă la LOTO știu ei ceva…

Gheorghe SCORȚAN este sociolog și un foarte cunoscut cercetător în domeniul științelor sociale…