Gazeta Dambovitei | Cele mai noi știri din Targoviște și Dâmbovița

Ediția de luni, nr. 3704
17-1-2022

EDITORIALUL DE MARȚI – Gheorghe SCORȚAN – Șubrezenia actului fondator al politicului autohton

   Catalogarea actualei coaliții de guvernare ca fiind una „contra naturii” nu numai că este un indiciu asupra unui metabolism politic destinat unei morți premature, ci unul care ne spune multe despre viziunea politicienilor noștri, dar și a românilor, în genere. Mai ales, când vine vorba despre cel mai uzual înțeles privind rostul politicii. În acest sens, este evident că în timp ce activitatea politică este tot mai mult asociată unei rute profesionale aducătoare de bunăstare, la nivelul politicienilor, dar și la cel al tot mai multor semeni de ai noștri, s-a structurat și credința că orice diferență politică este în fapt o contrarietate ireconciliabilă. Diferențele doctrinare s-au transformat astfel în adevărate tranșee ideologice de factură autistă. Din perspectiva acestora, adevărate temple bazate pe credințe exterioare sensibilității umane de zi cu zi, dar și orizonturilor bazate pe știință, rațiune și experiență etc. tot felul de sacerdoți vor să stoarcă tot felul de adevăruri absolute. Și, desigur, rețete de guvernare care mai de care mai pure din punct de vedere doctrinar. A-ți imagina că poți guverna o societate deducând soluții doar dintr-o perspectivă doctrinară este egal cu prostia, pur și simplu! Nicidecum, dacă e să fim înțelegători, cu vreo privire ceva mai indulgentă pentru niște politicieni aflați încă pe la începutul drumului în ale democrației,… 

   Oare nu au fost destule trei decenii pentru ca și politicienii noștri să înțeleagă că orice bine nenegociat constituie doar indiciul unui politic șubred? A unui politic care nu poate structura vreodată o comunitate politică capabilă de autodezvoltare! Negocierea binelui nu constituie încă un element definitoriu pentru cultura noastră politică. Căci a clama, de pildă, că singura soluție pentru societatea autohtonă este fie una de dreapta, ori una de stânga – după caz, este de fapt o credință cât se poate de primitivă. Adică, altfel spus: premodernă! Potrivit unei astfel de credințe, binele care trebuie aplicat unei societăți ar zăcea ascuns doar într-o anumită concepție doctrinară. Și un atare bine ar fi cu atât mai valoros, cu cât respectiva concepție este mai pură. Și, nota bene, un astfel de bine, muls dintr-o doctrină, nu trebuie tăvălit prin noroiul altei perspective doctrine. Altminteri, România, săraca de ea, va continua să rămână în urma căruței europene. Căci ar fi rămas astfel, potrivit dreptei, din pricină că stânga a guvernat prea mult și prost. Și va continua, vezi Doamne, să rămână într-o atare situație, întrucât dreapta s-ar fi amestecat, iată, contra naturii, cu stânga. A crede, spre deosebire de germani, că o alianță politică între stânga și dreapta constituie o „lucrare contra naturii”, nu numai că este un indiciu al inculturii, ci, din nefericire, unul care ne spune multe și despre cum a luat naștere concepția păguboasă asupra rostul politicii la români. Și unde negocierea binelui unei societăți este practică inexistentă. Pentru noi, dezbaterea și negocierea sunt dovezi ale slăbiciunii politice, nicidecum căi de a structura un politic stabil și capabil de autodezvoltare.

    Un indiciu privind originea păguboasei noastre concepții asupra rostului politicii, căruia i-am putea găsi originile hăt-departe, tocmai când societatea autohtonă se pregătea să intre în modernitatea care a forjat mai toate democrațiile actuale, luate în prezent drept model, se referă la alegeri. Deși lucrurile par îndepărtate, faptul că începuturile democrației autohtone au alterat spiritul democrației – când partidul desemnat de către rege să organizeze alegerile, le câștiga totdeauna – un atare fenomen nu s-a constituit în generatorul acelor elemente care să fi fost la baza unei anumite solide culturi politice de uz cotidian. O cultură care, din nefericire, a beneficiat mai apoi de acțiunea destructurantă a așa-numitei democrații populare. O firidă de timp în care, în realitate, politicul a fost desființat, societatea având un regim de administrație de tip dictatorial. 

   1989 a constituit prilejul renașterii unui politic care să genereze o democrație capabilă de autodezvoltare. Din nefericire, lucrurile au luat o altă direcție. Iar actul fondator al politicului autohton a fost unul debil, de ale cărui tare genetice beneficiem, din nefericire, și în prezent. Totul începând cu prostia transformării FSN-ului în partid. Ceea ce a generat un fenomen care a consolidat doar cultura confruntării ireconciliabile. Din acel moment, dezbaterea și negocierea au fost elementele fragile ale culturii noastre politice. Ori acest lucru nu vizează doar politicienii, ci și credințele politice ale multora dintre semenii noștri. Alături de politicieni, atâția câți se mai prezintă la vot, și semenii noștri sunt animați cam de aceleași credințe politice. Și ei sunt convinși că binele, care de fapt îi vizează în mod direct, s-ar deduce dintr-o perspectivă doctrinară, nicidecum pe calea negocierii. 

   Din nefericire, asemeni alianței USL, nici prezenta coaliție nu se va constitui în acel element cultural care să dea alte valențe rostului politicii, altele decât cele bazate pe confruntare. Dezbaterea și negocierea vor mai avea de așteptat…

 

Gheorghe SCORȚAN este sociolog și un foarte cunoscut cercetător în domeniul științelor sociale

Distribuie:

hymarco
novarealex1.jpg Valeriana

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]
getsbet Gopo

CITEȘTE ȘI

kiss2022-01.jpg
romserv.jpg
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Webhosting Armand Media