De bună seamă, o astfel de întrebare, extrem de abstractă, nu vizează situații măsurabile. Și pe care le-am putea utiliza într-o statistică, ci contexte istorice și culturale care, datorită unor evenimente cărora li se conferă semnificații aparte, se disting în acest fel de altele. Primind, tocmai datorită acestui fapt, conotații care trec dincolo de ceea ce jalonează cursul istoric obișnuit. Cel oficial. Și care, îndeobște, face obiectul manualelor. Mă îndoiesc că vreun manual își propune să lămurească confruntarea care se desfășoară în prezent în media și pe platformele de socializare, confruntare care vizează disputa dintre conservatori vs. progresiști, sorosiști. Ori, suveraniști vs. globaliști… În domeniu, singurul profesor disponibil bântuie doar pe rețelele de socializare, iar politicienii nu fac decât să continue să pescuiască în aceste ape nu tocmai limpezi.
La întrebarea de unde a pornit toată înverșunarea care a cuprins Occidentul, lucrurile nu sunt prea complicate. Astfel, la aproximativ două decenii după încheierea celei de a Doua Conflagrații Mondiale, Occidentul a fost marcat de ample revolte studențești. Deși nu ocupă cine știe ce loc în manualele de istorie ale acestui areal cultural și politic, ei bine, în ciuda acestui fapt, pomenitul eveniment se constituie într-un reper cultural extrem de puternic. Și care, vrem nu vrem, a lăsat urme adânci în evoluția ideilor privind anatomia și metabolismul societății occidentale. Ajungându-se în zilele noastre, tocmai datorită unor astfel de idei, la confruntări care pot scăpa de sub control. Ceea ce, potrivit părerii general împărtășite despre acest spațiu politic și cultural, nu ar fi însă specific acestuia. Presupus ca fiind democratic, rațional prin excelență, înclinat spre dezbatere, împănat de instituții și proceduri, bazat, în plus, pe nenumărate drepturi și libertăți ale propriilor cetățeni. S-ar părea că, în aceste zile, aceste atribute nu prea mai funcționează în parametri scontați. Iar politicienii occidentali, lăsându-se purtați de val, par astfel să se fi săturat de atâta bine.
Pe de altă parte, de acei ani, cum au fost cei ai revoltelor studențești, se leagă o serie de alte momente care marchează profund ideologiile prezentului. În cele din urmă, conflictul actual dintre acestea. Filiația, deși pare trasă de păr la prima vedere, este pertinentă. Căci, la o analiză mai atentă, se observă că așa-numitul neomarxism cultural – pentru unii, ca și progresismul, ori globalismul – pentru alții, par să-și fi întins rădăcinile intelectuale până în acele vremuri agitate. În paranteză fie spus, cei considerați de conservatori drept responsabili de situația în care s-a ajuns în zilele noastre, aparțin unor firide de timp diferite. De pildă, Școala de la Frankfurt a apărut în anii 30, apoi s-a dezvoltat, cu adevărat, în anii 50 în campusurile americane. Multe dintre ideile pomenitei orientări filosofice au animat mințile și sensibilitatea tinerilor care s-au revoltat. Apoi, lucrarea lui Popper, „Societatea deschisă și dușmanii săi”, opera de filosofie politică care l-a inspirat în anii 90 pe mult-hulitul Soroș, a apărut în 1945. Cu toate acestea, cele două repere culturale, considerate de către conservatori drept vectori ai neomarxismului și progresismului zilelor noastre, deși nu au fost consecutive evenimentelor acelor ani, de bună seamă, sunt responsabile de ideile occidentale ale prezentului despre cum ar trebui să arate o societate democratică. Și par să-și aibă drept punct de plecare acei ani ai revoltelor mai sus pomenite. Și aceasta, pentru simplul motiv că mișcările studențești au avut darul să amorseze o serie de mecanisme de schimbare a societății occidentale. Mecanisme care și-au găsit multe dintre motivații și energia necesare în ideile vehiculate în lucrările reprezentanților Școlii de la Frankfurt, dar și în opera lui Popper.
Acest regim funcțional al societăților occidentale, suprapus peste niște societăți ale consumului, a caracterizat perioada care a urmat celui de al Doilea Război Mondial. Încheierea Războiul Rece i-a făcut pe occidentali să-și imagineze un fel de sfârșit al istoriei. Caracterizat de victoria liberalismului și democrației. Confruntarea ideologică care a cuprins Occidentul pare să nu fie însă întâmplătoare. Aceasta fiind consecutivă cu rearanjarea raporturilor de putere dintre marile puteri. Context în care politicienilor occidentali pare să le fi scăpat de sub control o serie de consecințe ale propriului succes. Căci disputa ideologică la care asistăm a fost generată, în parte, de capitolul atât de generos al drepturilor și libertăților cetățenilor.
Oricum, trebuie să observăm diferența dintre spațiul de atribute al conceptelor filosofice folosite de către reprezentanții școlii pomenite, de către Popper, și la ceea ce s-a ajuns în prezent. Fenomenul de vulgarizare este unul cât se poate de firesc. Și este însoțit, inevitabil, de o degradare conceptuală. De o distorsionare a unui mod de a gândi, în cele din urmă. Ceea ce nu poate fi corectat de rețelele de socializare. Iar problema nu se găsește pe vreo listă de urgențe ale politicienilor.
Este adevărat, multe dintre ideile puse pe seama progresiștilor, deși o mare parte dintre acestea au țintit lărgirea drepturilor și libertăților umane, au ajuns să deranjeze, pe bună dreptate, omul de rând. O chestiune instrumentalizată cu succes, deocamdată, de către conservatori. Este suficient să ne gândim la discriminarea pozitivă, la cotele care trebuie să satisfacă criterii de ordin sexual, de culoare a pielii, la pretențiile de-a dreptul obraznice ale comunității LGBTQ, la problemele generate de migrațiune etc. Toate acestea au în spate un amalgam de idei și situări care sunt rostogolite pe rețelele de socializare. Care, de fapt, sunt un creuzet de radicalizare. Iar politicienii, în loc să inițieze dezbateri cu privire la aceste probleme, să inițieze politici de corectare a unor exagerări în privința drepturilor unor categorii sociale, au preferat să utilizeze totul pentru a câștiga doar voturi.
Drept urmare, în Occident nu se mai dezbate, ci se combate tot mai orbește!
Gheorghe SCORȚAN este sociolog și un foarte cunoscut cercetător în domeniul științelor sociale…
Facebook
WhatsApp
TikTok
