Existența unei subspecii, asociabilă celei a lui homo sapiens, dar care se trage ori din ramura saurienilor ori a dinozaurilor, la care facem trimitere în titlu, este – iertat să ne fie gestul – o simplă licență. Una, ca atâtea altele… Prin intermediul acesteia, fără vreo intenție ofensatoare la adresa unor semeni de-ai noștri, nu vizăm cine știe ce caracteristici primitive ale acestora, cum ar fi cele subsumabile doar violenței. Ci, facem referire îndeosebi la subcultura care le calibrează sensibilitatea, la un anumit mod, secvențial și instabil, de a utiliza rațiunea etc., dar mai ales la faptul că o atare subspecie posedă o caracteristică imuabilă. Ceea ce o și particularizează în raport cu restul speciei umane. Și anume, sintetic spus, este vorba despre incapacitatea de evoluție și adaptare la somațiile mediului. Astfel, lumea cretinozaurilor pare să fie ceva cu totul aparte de lumea în mijlocul căreia totuși aceasta ființează. Cretinozaurii, pe mai toată durata existenței lor, rămân egali cu ei înșiși, incapabili de schimbare. Iar trecerea timpului, aduce cu sine o accentuare a unei asemenea caracteristici. Deși, este adevărat, savanții se străduiesc să demonstreze o oarecare evoluție a saurienilor – a dinozaurilor, altfel spus – până în prezent, s-a dovedit doar că fenomenul evolutiv a fost extrem de lent. Ceea ce ne și îndeamnă să credem că, în cazul acestora, încremenirea în propria condiție continuă să fie una dintre trăsăturile definitorii. De unde și ideea de a asocia anumite specimene umane, incapacitatea acestora de a evolua, cu încrengătura mai sus pomenite. Și când te gândești, în paranteză fie spus, cei mai vechi saurieni au ființat aproximativ 140 milioane de ani… Până când un meteorit a resetat mai totul din vechea creație. Să tragem nădejde că actualii cvasi-saurieni nu vor avea același întârziat destin…
Revenind însă la cretinozaurii noștri, cei care mișună printre noi, trebuie să remarcăm că mai sus pomenita trăsătură a acestora, și anume incapacitatea de evoluție, de adaptare la mediu, le determină și principala dimensiune a sensibilității exercitate în raport cu restul semenii lor. Circumscriși normalității, însă. Această dimensiune, trebuie subliniat. posedă o paletă expresivă de-a dreptul caricaturală. Și aceasta, din pricina sărăcia de semnificații posibil de a le putea fi asociate. Desigur, comparativ cu ceea ce ne-am imagina că ar reprezenta, totuși, un om normal. De unde, identificarea cu funcționarea cretinoidă a laturii mentale și sensibile ale acestor specimene.
De altfel, numai o astfel de funcționare îl poate face, de pildă, pe posesorul și beneficiarul uman al acesteia să se urce sub influența drogurilor la volanul unui bolid. Ori, cât se poate de frecvent, sub influența alcoolului. Sau, în absența permisului de șofat. În paranteză fie spus, manifestările în care excelează cretinozaurii nu se rezumă doar la astfel de cazuri, unde par că se remarcă mai ales prin calitatea de a fi străini de orice fel rațiune de uz cotidian. Luați, spre pildă, comportamentele aberantele ale celor cunoscuți sub numele de bombardieri. Sau a altor exemplare asemănătoare, care, deși ocupă funcții publice, au un comportament de-a dreptul irațional, relativ la obiectivele pe care ar trebui să atingă în cadrul instituțiilor în care aceștia, vezi Doamne, ar acționa în interesul semenilor lor. În acest sens, fără să exagerăm, am putea să ne gândim la toată liota de polițiști care și-a adus contribuția la „libertatea” de a ucide a acelui cretinozaur de 19 ani, din Vama-Veche… Ori, în fine, la întreaga încrengătură de cretinozauri locali care a favorizat tragedia din Crevedia.
În fapt, cretinozaurii, indiferent de mărime și culoare, se aseamănă între ei. Oare ce diferență există între tânărul drogat, la volanul mașinii sale, care a ucis doi tineri, băgându-i pe alții în spital, și nu știu ce altul, din aceeași subspecie umană, care intră într-o școală și trage la întâmplare cu o armă de asalt în semenii lui? În fapt, nu-i nicio diferență notabilă! Cretinozaurul drogat, urcat la volanul unui autovehicul, e adevărat, trăiește cu impresia că în momentul în care a ucis, vezi Doamne, ar fi făcut-o fără intenție. Cât se poate de fals! Intenția era vădită din momentul în care, beat sau drogat, se așează la volan. Că se ucide cu un bolid, cu cisterna de GPL, sau cu o armă de foc, consecința este aceiași: unui nevinovat, sau mai multora, li se curmă prematur viața.
Este motivul din pricina căruia putem considera că menționatele specimene aparțin aceleiași încrengături cretinoide ale ramurii umane. Și, oricâtă înțelegere s-ar manifesta față de aceștia, un lucru este cert: aceștia nu se schimbă. Nu sunt capabili, atâta timp cât ființează, de a empatiza cu semenii lor. Sunt ineducabili. În fapt, sunt doar rebuturi umane. Și oricâte circumstanțe ar putea îmblânzi un asemenea calificativ, care ar viza calitatea umană imuabilă a acestor exemplare, în cele din urmă trebuie să conchidem că sunt doar cazuri umane eșuate.
În paranteză fie spus, nu suntem adepții exterminării acestora. Dar a unor măsuri mult mai aspre, da! De pildă, Legea „Anastasia” ar trebui considerată doar un început, în acest sens. Credem că exemplarele invocate sub titlul de cretinozauri, și care folosesc autoturismul drept armă, urcându-se drogați ori mangă la volan, ar trebui să li interzică, pentru totdeauna, dreptul de a mai șofa. Nu trebuie așteptat până să se ajungă la crimă. Iar când ajung la crimă, pedepsele ar trebui să nu mai fie atât de blânde, ci de-a dreptul radicale.
Oricum, mormanul de cadavre o să se mărească până în momentul în care toate autovehiculele vor fi dotate cu dispozitive care să-i depisteze pe cretinozaurii care intenționează să șofeze sub influența alcoolului ori a substanțelor psihoactive. Iar, odată identificați, autovehiculul să se autoblocheze. În orice caz, o astfel de soluție tehnică este un paliativ, fără îndoială. Și care ar mai reduce numărul de victime inocente,… Dar, chiar și așa, trebuie să realizăm că este în firea cretinozaurilor să producă victime umane.
Și nu numai… De pildă, este suficient, în paranteză fie spus, să comparăm câte cadavre de animale zac pe șoselele noastre mioritice – un efect direct al tranzitului unor cretinozauri mioritici – comparativ cu alte șosele, unde există un număr mai redus de cretinozauri, și drept consecință, mai puține cadavre de animale. Din nefericire, animalele nu pot emigra… Sunt convins că nenumărate vulpi, arici, căței și pisici de pripas ar face-o fără zăbavă!
Trebuie să facem precizarea că subspecia la care facem referire, a cretinozaurilor, nu se înmulțește prin ouă, așa cum o făceau înaintașii acestora, dinozaurii ori saurienii sadea. Ci, în principal, prin intermediul unor subculturi care, din nefericire, sunt în plină ascensiune. În acest sens, odraslele de cretinozauri beneficiază de generosul concurs al părinților. Verificându-se, astfel, o mai veche zicală și potrivit căreia „așchia nu sare departe de copac”.
Pentru exemplificare, dați o privire roată prin cluburi și tot felul de festivaluri, adevărate dispozitive de spălat creiere, și realizați, într-adevăr, cât de mulți pui de cretinozauri sunt în ogradă! Ca să nu mai pomenim despre cei cocoțați pe garduri… Context, în care nu doar unii dintre părinții, ci și chiar autoritățile trăiesc pe deplin sentimentul că sunt depășiți,…
Potrivit unui filosof spaniol, Eugenio d’Ors, s-ar părea că trăim în chiar miezul unui baroc care ne copleșește întrutotul. Faza clasică societății umane, potrivit aceluiași filosof, pare să se fi încheiat! Așa că, vrem ori ba, suntem nevoiți să trăim într-un baroc cât se poate de flamboiant și solicitant, în același timp. Adică, sub tirul încrucișat și difuz, totodată, al asaltului schimbărilor climatice, al pandemiilor de tot felul, al crizelor financiare etc.
Ah!… Era să uit de spectrul inteligenței artificiale… Alt Bau-Bau, care a țâșnit intempestiv în miezul acestui „ev aprins” și care, asemenea unui fel de King Kong apocaliptic, urmează să ne facă de netihnit orice fel de posibil viitor. Vai de penele din dosul tinerei generații!
Gheorghe SCORȚAN este sociolog și un foarte cunoscut cercetător în domeniul științelor sociale…