Trezită din somnul estival, brava noastră coaliție de guvernare a convenit, în sfârșit, asupra distribuirii banilor din cadrul așteptatei rectificări bugetare. Din cele răsuflate în media, s-ar părea că politicienii răspunzători de destinele noastre au avut, cu toții, oareșce satisfacție de pe urma negocierii feliilor atribuite (fiecăruia după nevoi) din atât de săracul nostru tort bugetar. Per ansamblu, s-ar putea spune că, mulțumiți fiind, politicienii actualei coaliții par să fie încrezători în destinul construcției politice pusă la cale de domnul Iohannis, aceasta părând să fie mai solidă și armonioasă ca niciodată.
În suspans, referindu-ne la ultima rectificare, totodată motiv pentru tot felul de speculații prin tabăra specialiștilor în noduri de papură, rămânând doar chestiunea complicată a plăților pe care statul trebuie să le plătească furnizorilor de energie electrică. Plăți convenite prin Ordonanța 27, referitoare la plafonarea și compensarea creșterilor tarifelor la curentul electric… Și care, evident, sunt amânate din lipsă de bani, pomeniții specialiști lansând chiar zvonuri cu damf conspiraționist, potrivit cărora datoria acumulată, estimată la spăimoasa cifră de 40 de mld. lei, ar fi o modalitate de a se scoate la mezat Hidroelectrica și Romgazul. Să tragem nădejde că ai noștri vremelnici conducători nu vor fi chiar atât de iresponsabili! Oricum, o știm cu toții, domniile lor nu sunt prea interesați de temerile noastre, ale muritorilor de rând, deja înfrigurați de spectrul unei ierni care are, pentru mulți dintre noi, o grămadă de necunoscute…
Revenind însă la chestiunea rectificării bugetare, din nefericire, guvernanții noștri continuă să ne dea în continuare aceleași dovezi de ființe care nu au habar de somațiile unei realități care înghesuie cumplit, doar într-o anumită direcție, grijile zilei de mâine. Așa se face că, abia legând câteva cuvinte, premierul nostru doar a bălmăjit câteva propoziții care, vezi Doamne, ar fi menite să ne asigure că nu vor fi probleme la iarnă. În loc să ne prezinte, militărește și sintetic, măsuri concrete, pentru creșterea grabnică a producției de energie electrică, de pildă, domnul general a debitat doar generalități cu rosturi saporifice.
Este evident, ultima rectificare de buget nu are în vedere să rectifice cumva ceva din actuala traiectorie. Una care caracterizează deja inerția de pe toboganul habarnismului, pe care s-a suit clasa noastră politică. Cu politicienii lor cu tot. care, asemeni copiilor, amețiți de vârtejul care i-a urcat în capul românilor, continuă să se țină harnică de tobogan…
Nici vorbă, așadar, în ultima rectificare, despre investiții punctuale în vederea terminării grabnice a unor centrale hidro. Centrala de la Mihăileni, de exemplu, este lăsată în continuare, de către habarniștii noștri guvernanți, pradă debilului nostru sistem judiciar. Adică, în chestiuni de siguranță națională, de supremație a binelui public, sunt chemați să decidă niște judecători oarecare. Și care, după cum știm, urmează să pună în balanță confortul unor gândaci cu binele public al semenilor noștri. La fel și exploatarea de lignit din Oltenia, pusă și aceasta între paranteze de către reclamațiile unor biete oengeuri, îngrijorate de soarta nedreaptă a unor insecte. Dumnezeul gâzelor este atotputernic. Cel al românilor, probabil, se uită în altă parte… Iar coana Justiție rămâne oarbă la întreaga tărășenie. Ce-mi este Gândacul? Ce-mi este Omul? Pe termen lung, vorba unui economist celebru, cu toții suntem morți!
Este cât se poate de evident că politicienilor noștri la lipsește ceva. Și anume, capacitatea de a pune lucrurile în ordine: binele public nu poate fi supus diktatului unei instanțe judecătorești. Binele public nu poate să se origineze în vreo tranșee doctrinară! Acesta se negociază, în spațiul public, de către politicieni. În situația în care România importă 15% din energia electrică, guvernanții noștri, cică preocupați de binele public al românilor, continuă să ne toace cu aceleași gen de acțiuni ineficiente, cu politici care se împiedică într-o perspectivă îngustă, care nu trece de lungul nasului lor și care nu mai palpită decât la mirosul banilor cu destinație pentru binele personal.
În rest, poate că vom avea parte de o iarnă mai blândă. Blândețe la care, cine știe, au contribuit blândele vaci, răspândite prin toată lumea.
Gheorghe SCORȚAN este sociolog și un foarte cunoscut cercetător în domeniul științelor sociale…
Facebook
WhatsApp
TikTok
