La mijlocul săptămânii trecute, o știre a amintit, cu frisonul aferent, că peste câteva luni va veni totuși iarna. Avându-se în vedere probabilitatea ridicată ca Federația Rusă să nu mai livreze gaze către Occident, aflăm potrivit pomenitei știri că statele membre ale Uniunii Europene, reprezentate de către miniștri energiei, au ajuns la un acord asupra unui plan de urgență privind reducerea consumului de gaze naturale. Reducerea este de 15% și este una voluntară, într-o primă fază. Intervalul vizat este cuprins între lunile august și martie 2023, când, lucru esențial, vor trebui să se economisească amintitele procente.
Deși pare doar una dintre politicile birocratice inițiate de cei de la Bruxelles, ei bine, lucrurile se complică în cazul neatingerii stocului propus pentru iarnă, situație în care ar intra în acțiune planul de urgență. Potrivit acordului semnat, pentru o bună funcționare a planului, statele membre trebuie să dispună de propriile planuri de urgență și, totodată, de sisteme de alarmare în trei trepte. Mai mult, avându-se în vedere relațiile transfrontaliere de distribuție a gazelor, statele membre sunt aranjate într-o schemă care funcționează pe grupe regionale. O categorisire în funcție de riscurile, relativ comune, pe care statele le-ar putea împărtăși.
Mai multe, în această fază decizională, nu prea știm. Oricum, problema solidarității în chestiunea economisirii gazului va beneficia de un șir mai lung de decizii ale statelor membre.
Deși pare important că s-a semnat totuși ceva și, drept urmare, vezi Doamne, pe tot cuprinsul celor 27 de state membre s-ar putea așterne o liniște mult așteptată. Și potrivit căreia, recesiunea va ocoli Europa, iar în casele europenilor, la iarnă, nu se va suferi prea mult de frig.. Cu toate acestea, o spun specialiștii în domeniu, în situația în care Rusia va sista cu totul livrarea de gaze, cu toată economisirea și treptele de alarmare, procentul de 80% în ceea ce privește stocarea gazelor nu poate fi atins. Oricât de solidare ar fi statele europene, iar consumul s-ar dovedi că s-ar baza pe rațiune. O rațiune care, în această fază, acordă prioritate consumului populației.
Pe de altă parte, trebuie să realizăm că, datorită unor condiții favorabile, în mod inevitabil unele state se vor descurca mai bine decât altele. De pildă, Germania, deși este în prezent cea mai dependentă de gazul rusesc. În ciuda unei opinii larg împărtășite cu privire la situația gazelor din Germania, trebuie spus că această țară are totuși cea mai puternică infrastructură transfrontalieră de transport de gaze. Ceea ce face ca Germania să fie și statul cel mai avansat în înlocuirea gazului rusesc cu importuri din Norvegia, Olanda și gaz lichefiat din terminalele din Belgia.
Gândindu-ne și la inevitabilele variabile încă necunoscute ale iernii care vine, este evident că așa-numitul caracter voluntar al reducerii consumului ar putea avea, cât de curând, cu totul alte fațete decât cele rezultate din declarațiile liniștitoare ale oficialilor făcute în aceste zile. Acest caracter nu pare să aibă zile multe. Așa cum este puțin probabil să avem de-a face cu un consum care să se poziționeze cu totul sub semnul soluționării solidare a așteptatei penurii din sezonul rece. Ca de obicei, unii vor fi mai egali ca alții, iar interesele vor dicta măsurile de cooperare transfrontalieră în aprovizionarea reciprocă cu gaze în caz de nevoi urgente. Drept urmare, este de așteptat ca testul solidarității europene să fie însoțit și de reconfigurarea centrelor de putere în plan european. Dintr-o astfel de perspectivă trebuie privită deja anunțata întrunire la nivel înalt a celor 27 state membre. Problema solidarității va necesita, probabil, măsuri care să fie legiferate cât se poate de clar cu privire la cine ajută pe cine în situații de urgență.
Istoria solidarității europene este o chestiune care încă se scrie. Și, probabil, va evolua independent de situația din Ucraina. O linie roșie a fost încălcată, iar consecințele abia încep să se desfășoare sub ochii noștri. Nu doar relațiile Occidentului cu Rusia, și nu numai, se vor modifica, ci și cele care vizează relațiile dintre statele membre. Pe plaiurile noastre, după cum bine știm, funcționează deja o istorie bine conturată: noi suntem de acord cu tot ce vine de la Bruxelles, dar facem tot cum ne taie pe noi capul…
Gheorghe SCORȚAN este sociolog și un foarte cunoscut cercetător în domeniul științelor sociale…
Facebook
WhatsApp
TikTok
