kiss2025a.jpg Euroguard 	oneminamed_nav.gif dsgmotor.gif

EDITORIALUL DE MARȚI – Gheorghe SCORȚAN – Cum e mai rău: habarniștii sunt și neputincioși!

Recent, ministrul care ar fi trebuit să se ocupe cu energia, îngrijorat, vezi Doamne, de cum ar putea românii să treacă de noile rigori ale iernii, le dădea acestora un sfat extrem de prețios: să-și schimbe vechile centrale de apartament. Așa cum, dându-se drept exemplu, a făcut-o chiar domnia sa. Vedem bine că ministrul nostru, de altfel un habarnist ilustru, cel care nu a fost în stare decât să lichideze capacități de producere a energiei, fără nici cea mai mică grijă pentru a le finaliza măcar pe cele începute încă pe vremea „prea împușcatului”, pare să nu știe pe ce lume trăiește. Ori, e posibil să ne fi prostit noi, cumva, și nu am prins de veste că, scrupulos cu identitatea sa ideologică, la care partidul domniei sale este arondat, s-a gândit, în mod consecvent, doar la un anumit segment din populația României. Care, cică, ar fi în situația unei asemenea potențe financiare, care le-ar permite schimbarea centralei de apartament. Un segment, pe de altă parte, bănuit că, din afinitate doctrinară, va vota neapărat cu PNL-ul.

Vast orizont locuiește în mintea ministrului nostru… La fel de cuprinzătoare fiind, fără îndoială, și percepția domniei sale asupra realităților mioritice. Ca să nu mai vorbim despre sensibilitatea umană a acestuia? Tustrei, de fapt, la fel de pitice precum realizările ministeriale ale domnului nostru ministru în ale energiei. Energie, după cum știm, aflată în plin proces de înverzire, în mintea ministerială. Chiar și în vitregele condiții care bântuie lumea. Ce să-i faci, se vede că unui habarnist i se potrivește și neputința de a se adapta la somațiile realității. Adică, posedă capacitatea de a nu face mai nimic pentru semenii săi.

Așa că, făcându-i ilustrului nostru ministru un serviciu, de care oricum nu are nevoie, îi amintim acestuia că, dincolo de faptul că importăm energie, deși am putea fi în situația de a o exporta, problema prețurilor acesteia nu se află în capul listei de priorități pentru semenii noștri care au, chiar în aceste vremuri, mijloacele financiare necesare schimbării centralei de apartament. Aceștia, spre știința ministrului, sunt deja în posesia pomenitelor ce funcționează „în condens”. Și au cu totul alte griji, decât își imaginează „ministrul nostru degeaba peste energie”. Care nu poate realiza că indivizii la care s-a gândit nu intră în categoria celor care, în condițiile creșterii generale a prețurilor, nu doar la energie, sunt cuprinși mai de către toată lumea civilizată în așa-numitele persoane vulnerabile. Acestea, din nefericire, sunt câteva milioane pe la noi. O mare parte dintre aceștia fiind în vârstă și într-o stare de sănătate fragilă.

Această categorie, fără îndoială, ar fi meritat măcar o parte din atenția ilustrului nostru ministru. Numai că din praștia minții domniei sale, ca și din cele ale colegilor de partid, nu puteau să fie slobozite decât soluții doctrinare conforme. Adică, liberale sută la sută. Ceea ce, drept urmare, nu o să rămână fără consecințe electorale nemijlocite: PeSeDe-ul domnului. Ciolacu înstăpânindu-se în mod cert – ca și cum lucrurile chiar așa ar fi trebuit să se petreacă cu necesitate – asupra unei felii considerabile din electorat…

Vezi Doamne, prostimea săracă nu-i de delicatul nas doctrinar al partidului care, cică, îl moștenește pe istoricul și decedatul PNL. O neasemuită acrobație intelectuală, cum numai pe meleagurile mioritice a fost posibilă. O fi gașca liberală, și noi n-o știm, în vreun contact de factură spirituală cu defunctul Brătianu? În paranteză, trebuie precizat: meleagurile mioritice constituie, în chestiuni de moșteniri ideologice, în caz singular. În tot arealul fost comunist nu s-au moștenit partide care au intrat în istorie odată cu instalarea regimurilor totalitare. Suntem singurii care, probabil din lipsă de imaginație, am reinventat partidele istorice. Și nu este singurul capitol la care am dat dovadă de unicitate. Căci, de creativitate, nici vorbă. De pildă, suntem singurii care încă mai distribuim reparații pentru persoane și urmașii celor care și-au pierdut proprietățile confiscate de către regimul comunist. Este vorba despre Fondul Proprietatea…

Dar întorcându-ne la chestiune, este evident, desigur mai puțin pentru urmașii lui Brătianu, că, în această perioadă de criză, de o atenție specială ar trebui să se bucure îndeosebi categoriile vulnerabile. Nicidecum, categorii care vor fi încercate mai puțin de consecințele multiplelor crize care s-au abătut asupra Europei. Și nu numai! Căci, este cât se poate de evident că sunt semeni de ai noștri care, deocamdată, își pot permite să plătească atât facturi mai mari la energie, cât și prețuri mai mari la produsele necesare unui nivel de trai decent. Nu aceștia ar trebui să fie, în aceste momente, în atenția bravilor urmași ai Brătienilor. Și aceasta, în paranteză fie spus, fără a lăsa deoparte tot ceea ce înseamnă motor economic. Deși nu suntem în situația societății germane – capabilă să suporte nu doar o factură la energie, ci să redeschidă capacități de producere a energiei, având drept combustibil cărbunele – dar măcar să dăm dovadă de luciditate și creativitate, chiar ar fi nevoie. Acestea n-ar trebui să fi chiar o treabă neverosimilă pentru politicienii noștri. Dar, după cum vedem, ai noștri politicieni chiar nu pot să-și depășească actuala condiție.

Ca să vezi: și noi, adică muritori de rând, încă sperăm că politicienii vor deveni niște inși responsabili! Și continuăm, astfel, să mergem la vot. Însă, revenind la realitate, ei bine, liberalii noștri o tot țin langa: toată lumea trebuie să beneficieze de aceiași mărire de pensie. Altfel, cică, nu se poate. Pentru orice minte, vizitată de rațiune, ar fi evident că procentul de 15% ar însemna o anumită sumă pentru o pensie minimă și, bineînțeles, cu totul alta pentru o pensie de două, ori trei ori mai mare! E o chestiune unde genul de principii invocate de către liberali nu prea au ce căuta. Chiar este greu să pricepi de unde și până unde principii care ignoră realitatea? În loc ca acestea să se constituie în cărămizi de fundare a unor gramatici de inovare, ele nu fac decât să alcătuiască adevărate marote. Și, probabil, liberalii noștri chiar o să se mire că, pentru semenii lor aflați în dificultate, va conta doar realitatea crudă a neputinței unor indivizi cocoțați la putere, neputință tradusă într-o incapacitate cronică de a înțelege o anumită situația de viață. Una care este dramatică doar pentru unii dintre semenii noștri. Chiar să nu se priceapă că există categorii de pensionari cărora nu le trebuie o mărire pentru a continua să trăiască decent.

A invoca principii devine chiar absurd, mai ales în situația în care și liberalii au o contribuție însemnată la faptul că în societatea noastră sunt foarte mulți dintre semenii noștri sub pragul sărăciei. O contribuție la care, desigur, și-au adus obolul și socialiștii noștri. Ceea ce, firesc, ar fi trebuit să-i determine, și pe unii și pe alții, să accepte faptul că un bine public, în mod evident distribuit neuniform, trebuie negociat nu din perspectiva unor tranșee doctrinare, ci din aceea a intereselor diferențiate pe care le au beneficiarii acestor bunuri. Altminteri, este vorba de un bine-diktat. Un bun public nenegociat.

Sunt convins că negocierea bunurilor publice, iar pensiile constituie o asemenea categorie de bunuri, ar avea efecte culturale pe termen lung asupra societății autohtone. Și mă gândesc la efectul empatiei și solidarității. Prezumtivii votanți ai urmașilor brătienilor ar  avea ocazia unei mai puternice valorizări a semenilor lor aflați în dificultate. Și ar fi înțeles logica „deraierii” de la principii și tot felul de delicatesuri doctrinare. O chestiune care, fără îndoială, nu ar fi sărăcit pe nimeni, ci, dimpotrivă, ne-ar fi îmbogățit societatea cu o experiență prea puțin întâlnită pe meleagurile noastre mioritice. Unde, fapt constat empiric, valorificarea celuilalt este încă într-o gravă suferință. Și care, probabil, va continua încă multă vreme. Mai ales în situația în care habarnismul guvernanților se întâlnește cu neputința acestora de a înțelege situații reale de viață.

 

Gheorghe SCORȚAN este sociolog și un foarte cunoscut cercetător în domeniul științelor sociale…

Distribuie:
Contact / Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]
MedcareTomescu romserv.jpg hymarco

CITEȘTE ȘI

Metex oneminamed Gopo
kiss2025a.jpg dsgmotor.gif
novarealex1.jpg ConsultOptic memco1.jpg
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media