ortooxacell kiss2022.gif Flax

EDITORIALUL DE MARȚI – Gheorghe SCORȚAN – Cîțu… sau glonțul de lângă tâmpla PNL

În politică nu prea mai există ore astrale ci, din când în când, și parcă tot mai rar, mai degrabă complexe de „conjuncturi favorabile”, constatate doar ulterior însă ca atare. Asta, desigur, când augurii moderni nu prevestesc cine știe ce catastrofe în cascadă. Instituția celor 16 preoți care se ocupa cu viitorul la romani a dispărut, locul acesteia părând să fie preluat în prezent de o mulțime de casandre prolifice care au năpădit cotidian și abundent conductele media ce se revarsă în creierele și sensibilitatea cam tocită a oamenilor moderni. Și, după cum observăm, redundanța prevestirilor acestora este la ordinea zilei, însă! Sunt doar efemeride asupra cărora foarte puțini mai aruncă vreo privire cu adevărat, ca să nu vorbim de gânduri! Nici rândurile de față nu fac excepție! Însă, cu toate acestea, pentru cititorii mei, mă încumet la însăilarea unor gânduri prilejuite de evoluțiile recente prin care trece PNL. Și care, probabil, se vor finaliza cu o altă dezamăgire politică. Un gest, altminteri, care face parte din panoplia atât de bogată a celor a căror preț este doar gratuitatea. Un gest care totuși, prin multiplicare însă, poate îmbrăca statutul de semnal de alarmă… Cine știe, poate că vreun Ulise salvator le va scoate din urechi ceara unora dintre cei care împart în prezent barca PNL…

Primul gând care pare să surprindă întregul fenomen este prilejuit de cea mai banală operație cognitivă: comparația. Dintr-o atare perspectivă este evident că nimic din ceea ce i se întâmplă, acum, PNL-ului nu a fost străin și PSD-ului. Astfel, cea mai grosieră comparație mă duce la gândul modului asemănător în care s-au comportat două culturi organizaționale. Culturi ce par să fie total opuse din perspectiva tranșeelor doctrinare asumate. Ei bine, cu toată pretenția lor identitară cele două organizații au reacționat asemănător: astfel, când un lider este pe cale de a duce grave prejudicii unei organizații politice, aceasta, în locul unor reacții de respingere firești, nu găsește altă soluție decât să intre într-o stare cataleptică. Adică, pentru cei care nu-și amintesc, este vorba despre o stare patologică care se manifestă prin înțepenirea mușchilor și încetarea unor funcții cerebrale.

Cam asta s-a petrecut cu PSD-ul în momentul în care liderul acestuia, Dragnea, devenea o țintă asupra căreia se îndreptau mai toate of-urile societății autohtone. Nu discutăm acum despre câtă dreptate avea ori ba domnul Dragnea în unele dintre acțiunile politice ale domniei sale. Pur și simplu, este vorba despre faptul că organizația politică din care făcea parte, și căreia, temporar, îi era lider, nu a fost capabilă de vreo reacție care să limiteze cât de cât consecințele generate de acțiunile domnului Dragnea. Drept urmare, din postura de organizație care a câștigat niște alegeri, s-a trezit totuși în opoziție. Postură pe care o ocupă și-n prezent, deși a întrunit cel mai mare număr de voturi la ultimele alegeri. Și, de menționat, plus un bonus prin intermediul căruia liderul său politic a ajuns în zeghe! Este o poveste care s-a petrecut. O știm cu toții! Iar pomenitul lider PSD care, recent, a ieșit din pușcărie a devenit doar o notă de subsol a zbuciumatei noastre istorii postcomuniste. O notă care, în paranteză fie spus, ar putea să indice ca domnia sa a contribuit totuși la mult așteptata predictibilitate în politica noastră mioritică: o regulă a jocului nostru politic, de fapt o joacă cu sumă nulă pentru societate, se poate lăsa cu pușcăria pentru unii care își imaginează că au în mână o chintă roială. Când, de fapt, nu doar că era o chintă spartă, dar se dovedește mai apoi că se juca la cacealma! Doar, nu suntem în Germania! Unde marele unificator, de pildă, a fost doar pensionat! Nu cum se întâmplă pe la noi, unde foști premieri sunt obligați, din pricini totuși minore, să îmbrace haine în dungi, precum zebrele nărăvașe… De! Așa sunt culturile! Unele reușesc să-ți transmită că la mijloc este vorba despre logică, obiective pe termen lung etc., în timp ce altele nu fac decât să prescrie rețete simple despre ce înseamnă ca o societate să se bazeze doar pe mecanisme stimul-reacție, ori doar pe logica ciclică a ciocului mic.

Oricum, din cele de mai sus, rezultă că PNL-ul nu a tras niciun fel de învățăminte. Căci, vedem bine, în momentul în care prestația domnului Cîțu a devenit jalnică și a devenit ținta mai tuturor criticilor, ditamai organizația politică PNL, întocmai ca și PSD, aflată ca și aceasta tot la binefacerile butoanelor puterii, ne indică doar o incapacitate cronicizată de a reacționa. De parcă ar fi intrat în catalepsie. Asemenea caprelor care intră în șoc cataleptic, PNL pare un organism inert la pericol. Iar acesta, vedem bine, este reprezentat de un individ care, la prima vedere, chiar are dificultăți să lege două cuvinte. Să admitem că nu are carismă, dar are totuși alte calități! Care sunt acestea însă acestea, ar fi întrebarea firească? În condițiile în care ori habar nu avea de consecințele liberalizării, ori era conștient că, din creșterea prețurilor, de câștigat cel mai mult este totuși bugetul de stat. Adică, la cascada împrumuturilor externe, dl. Cîțu, asemenea unui adevărat șmecher, nu mărește impozitele, ci băgă mai mulți bani în teșchereaua unor mari companii de stat. Care se duc, firește, la buget. Totul punându-se, vezi Doamne, pe seama conjuncturilor de piață nefavorabile! Cât o să țină Șmecheria asta? Chiar nu sesizează PNL că, asemeni ce i s-s întâmplat PSD, la tâmplă i s-a pus o armă a unui adevărat sinucigaș extrem de voluntar. Ditamai organizația politică pare dispusă să împărtășească destinul de aventurier al acestuia și așteptă ca arma să sloboadă nemilosul glonț. În loc să reacționeze, nu a găsit altă soluție decât să-și vadă în continuare de micile hârjoneli prilejuite de către așa-zisele alegeri interne. Noi înțelegem că nu poate mai mult, adică să vadă dincolo de orizontul proiectat de proprii activiști, dar există, slavă Domnului, resurse pe care o întreagă societate este dispusă să i le pună la dispoziție. Dar, ce face PNL? Simulând contrarietatea, prilejuită de alegerile interne, PNL ne induce impresia că mai mișcă pe ici pe colo. Când, de fapt, ce vedem este doar ceva care nu are legătură decât cu păruiala pentru preluarea conducerii unui partid de către un kagemusha. Pus acolo pentru interesele marelui nostru magister ludi din Cotroceni. Pentru cei care au uitat, termenul înseamnă în limba japoneză o sosie a unui conducător. Glonțul Cîțu, așezat lângă tâmpla PNL, este doar o sosie pentru magistrul care controlează joaca politică, cât se poate de minoră, de pe plaiul nostru mioritic.

Dacă însă te gândești mai bine la situație, nu se poate să nu realizezi că, intrată în rol, firava noastră sosie liberală poate dobândi noi valențe ale situării sale: în loc de gloabă de schimb să se imagineze cine știe ce armăsar al liberalismului autohton. Și, atunci, hop!, că iar se schimbă datele hârjoanei noastre politice: pensionarul de la Cotroceni poate rămâne, „mă-nțeledzi fără coledzi”! Mare dandana s-ar putea anunța pentru politichia noastră! Chiar că nu-ți vine să mori pe plaiurile mioritice: mereu se anunță câte un scandal care-ți acaparează aproape total atenția și întreaga sensibilitate…

Gheorghe SCORȚAN este sociolog și un foarte cunoscut cercetător în domeniul științelor sociale

Distribuie:

Lasă un comentariu

Agenda Politică Locală

psd pnl usr aur
MedcareTomescu romserv.jpg novarealex1.jpg hymarco fierforjat.gif
Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

CITEȘTE ȘI

Gopo
Foah ConsultOptic
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media