Asemeni multora dintre români, am urmărit siderat ultimul discurs al liderului PSD. Excluzând chiar cel mai firesc partizanat politic, n-ai cum să eviți ideea că avem de-a face cu o vorbărie solemnă, din categoria „n-ar fi rău să fie bine”. Adică, ca de obicei, suntem luați drept proști. Rupt de realitate, PSD-ul ne livrează, ca fiind politică publică, o gargară ce pare încropită cu ajutorul AI. Asimilabilă unei acțiuni sub steag fals. Căci, mai nimic din cele vehiculate cu un aer feciorelnic de către dl. Grindeanu nu sugerează că am avea de-a face cu un anumit partid. A cărui identitatea este atât de bine-cunoscută românilor. Adică, PSD-ul! Care în ultimele decenii, alături de alte partide, a trebăluit în propriul „folos” pe la pupitrele guvernării. Fără doar și poate, dintr-o astfel de perspectivă, PSD-ul ar putea fi considerat, alături de alte partide, ca fiind direct responsabil de situația pe care o traversăm în prezent. O chestiune pe care, după cum lesne se poate observa, vorbitorul a ignorat-o cu totul. În loc de scuze, chiar și formale, adresate românilor, pomenitul discurs se constituie, de fapt, într-un indiciu al degradării rostului social al partidelor într-o democrație. Un proces pe care principalele organizații noastre politice autohtone l-au tot „experimentat” în cele trei decenii de parcurs postcomunist. Și a făcut-o astfel încât mai toate măsurătorile sociologice ale prezentului ne sugerează că mulți dintre semenii noștri nu mai au încredere în partide, în instituțiile structurate pe baza acestora: parlament, executiv etc.
Deși societatea autohtonă a ajuns la un nivel al PIB/loc pe care nu l-a mai avut de-a lungul întregii perioade a istoriei sale moderne, în ciuda acestui fapt, iresponsabilitatea partidelor care s-au perindat la guvernare – nu doar PSD-ul – a avut drept consecință plasarea României în pragul falimentului. Datoria publică uriașă acumulată într-un interval extrem de scurt, pierderea continuă de populație activă, combinată cu o perspectiva democratică extrem de sumbră, slaba reziliență la situații de criză, în ciuda banilor din PNRR etc., toate s-au constituit în tot atâtea probleme, pentru care partidele noastre nu au soluții. Iar când au pretenția că ar le-ar deține, cum o face PSD-ul prin vocea liderului său, devine evident că, la o privire mai atentă, totul este doar demagogie. Marketing politic, potrivit altor „gânditori” în ale politichiei! Adică, ceva la care se pricep politrucii mioritici din totdeauna.
În paranteză fie spus, nici AUR, noul azimut înspre care se îndreaptă simpatia multora dintre români, nu face excepție. La fel ca în cazul partidelor tradiționale și acest partid este populat în exces de politruci. Drept urmare, capacitatea de expertiză a acestei organizații, reductibilă la câteva clișee de „marketing politic”, este funcțională doar în cazul câtorva lideri. Și care, vezi Doamne, ar exemplifica faptul că aceștia nu și-ar fi structurat o atare abilitate doar pe stadioane, precum liderul acestei formațiuni.
În mod cert, în situația că va ajunge în cele din urmă la guvernare, AUR îi va distribui pe aceștia, înainte de toate, în tot felul de funcții și poziții de decizie. După cum bine știm, potrivit – cum altfel? – decât în funcție de așa-zise merite de partid (?). Altminteri, asemeni partidelor noastre tradiționale, nici AUR nu a cultivat altfel de idei organizaționale, sub auspiciile cărora să funcționeze. Cultura politică și organizațională a partidelor mioritice nu a depășit faza descrisă atât de spumos de Nea Iancu. Priceperea într-un anumit domeniu nu a constituit nicidecum o preocupare sistematică pentru liderii noștri politici. Mai toate figurile marcante, care s-au perindat prin politichia mioritică, s-au ferit „ca de tămâie” de orice ar avea de-a face cu așa ceva. Adică, cu competența în chestiuni de interes public. Așa au procedat, după cum bine știm, toate așa-zisele partide tradiționale în ultimele decenii. UDMR constituie o excepție. AUR, o antiteză la partidul maghiar, a urmat altă cale. La fel ca și partide care ne-au tot guvernat în ultimele decenii. Toate acționând, din nefericire, în vederea scopului generos al gestionării dezinteresate a bunurile publice… O ecuație simplă în care semenii noștri au avut o singura calitate: de indivizi cu drept de vot și manipulabili…
Revenind la PSD-ul nostru mioritic, partid de stânga, vrea să ne facă să credem că am avea de-a face cu un fel de organizație a „politrucilor sfioși”, o adunătură de fete mari. Care, să vezi tupeu, ne propune în vederea ieșirii din actuala criză politică un program în 10 puncte. Pe primul loc fiind cocoțată chestiunea energiei. Măi să fie! Cei care au avut răbdarea să-l urmărească pe neinspiratul lider PSD, n-au auzit nici un cuvințel legat de faptul că ani de zile dregătoria Energiei a fost deținută de acest partid. Ceea ce de-a dreptul spus este sintetizabil într-o propoziție: PSD, prin politrucii săi, a contribuit decisiv la actuala criză energetică. Și care, după cum o simțim cu toții mai mult sau mai puțin dureros, are consecințe dezastruoase asupra întregii societăți.
Cum își imaginează politrucii din PSD că pomenitele consecințe se pot rezolva în condițiile unui mandat „minoritar”, când cei care au dat cu „energia” în gard au avut parte de o majoritate parlamentară? Au avut la dispoziție ani întregi. PSD ne spune povești, în timp ce știe că a păstorit un minister populat de politruci și de clienți ai acestora. Chiar ne ia de proști! La acest capitol, vorbetele Grindeanu nu ne spune mai nimic despre pustiul în care se află expertiza în toate dregătoriile Executivului, păstorite ani la rând de PSD.
Probabil, PSD, și nu numai el, va proceda și de acum încolo cum o face, de pildă, în prezent PNL-ul: unde ministru este un interimar, fără nicio expertiză în domeniu, iar secretarii de stat sunt absolvenți de jurnalism și medicină. Acești politicieni, chitiți să ne fericească cu vasta lor competență, își imaginează că acționează sub auspiciile normalității. Desigur, te întrebi: ce fel de viziune „energetică” pot avea niște politruci care sunt cu totul străini de domeniu? Fără doar și poate, una care ne-a adus unde suntem. Probabil, așa ceva nu le vizitează orizontul perceptiv. În context, s-ar părea că șeful de la Dacia s-a supărat degeaba că energia electrică plătită de Dacia în România are un preț dublu față de cel din Spania. Nu știa de adevărata semnificație mioritică a competivității economice! Să tot investești în România! Noroc că, în astfel de condiții vitrege, Dacia nu mai este companie de stat. Altminteri, ar fi fost închisă de multă vreme. Desigur, după ce politrucii ar fi păpat tot ce era mai bun de înfulecat!
Cazul măsurilor pompieristice luate de politrucii noștri, în situația centralei nucleare de la Cerna-Vodă, este cât se poate de edificator pentru halul în care a ajuns expertiza pe coclaurile mioritice. Pe vremea lu’ Ceașcă funcționa un centru de cercetare hidro, capabil de a face simulări, la o anumită scară, a dinamicii fluidelor. Probabil, nu mai există… S-ar părea că părerile pot înlocui expertiza în cunoștință de cauză. PSD-ul ne-a oferit tot ce știe să facă…
Gheorghe SCORȚAN este sociolog și un foarte cunoscut cercetător în domeniul științelor sociale…
Facebook
WhatsApp
TikTok
