O poveste de familie. Africa de Sud. Post-Mandela. Prăbușire și Renaștere. Sau invers. Personajele, membrii familiei: patru capitole, pentru patru inși din familie. Al cincilea membru, o fată-femeie, e peste tot și nicăieri. Familia se stinge. Nici Africa de Sud n-o duce prea bine, după spusele personajelor. Un stil săltăreț, viu, convivial, care se lipește de tine, cititorule, trecând rapid și ingenios de la un personaj la altul, dar și de la o persoană la alta. Se citește rapid, fiind convingător: „Promisiunea” lui Damon Galgut.
Transfigurare. Iată cuvântul pe care nu trebuie să-l uităm. N-ar trebui, dar astăzi se cultivă și se acreditează drept literatură, ego-urile, poveștile despre tine și micile tale gusturi și făptulețe… O epocă neserioasă… Dacă ați uitat ce mare scriitor este Toynbee, vă reamintesc printr-un simplu pasaj: „În stepă, mediul fizic se dovedește un stăpân atât de aspru pentru ființele omenești încât însușirea lor de a se adapta e cuprinsă între limite foarte strâmte. Stepa le-a impus tuturor ființelor omenești, din orice veac, care au avut curajul să-i fie locuitori, un fel de trai rigid și invariabil.”- este, aici, argumentul Răsăritului nemișcat…
Iată frumusețea pură și simplă: „Precum o dansatoare se oprește din dans după ce s-a arătat publicului, tot așa și Natura se oprește după ce s-a revelat Spiritului. (…) „Am văzut-o”, gândește unul cu indiferență; „am fost văzută”, gândește cealaltă care se oprește.” -Samkhya-Karika
Similitudini nebănuite între tonul lui Cartesius şi cel al lui Proust. Nota lor comună este detaşarea, neimplicarea emoţională. Ambii sunt cercetători ai fiinţei proprii. Nimic amăgitor, precizie de cristal. Oameni de ştiinţă… „Fără nicio teamă de a greşi, spun că am avut norocul de a mă fi aflat, încă din tinereţe, pe unele căi ce m-au condus la…” – Discurs asupra metodei. „Un om care doarme ţine în cerc, în jurul său, firul orelor, rânduiala anilor şi a lumilor. Le consultă…” – Swann
Pe trotuar, un anticariat minuscul, ad-hoc. Cărţile sunt întinse pe o muşama. Între ele, un roman rusesc, al unui Grinievski, cu pseudonimul Grin, scriitor sovietic, se pare bun, de prin anii ’60. Titlul romanului este „Lanţul de aur”, Editura Tineretului. Dar vezi, anul trecut a fost premiat un roman, al lui Andrei Cornea, cu acelaşi titlu… Mi se pare cel puţin deranjant să alegi un titlu care a fost folosit înaintea ta de altcineva, acela chiar un scriitor.
Momentul reaşezării cărţilor în rafturile bibliotecii. Cărţi regăsite, ca vechi prieteni nedreptăţiţi, lăsaţi în rândul al doilea, dosiţi. Multe dintre ele, acum, vor lua primul plan. Şi multe vor fi recitite. Oricum, adevărata melancolie se află-n bibliotecă…
Nicolae STAN este un foarte cunoscut prozator, membru al Uniunii Scriitorilor, absolvent de Filosofie la Universitatea din București…
Facebook
WhatsApp
TikTok
