kiss2025a.jpg Euroguard 	oneminamed_nav.gif dsgmotor.gif

EDITORIALUL DE LUNI – Nicolae STAN – Clipe

Vorbe din cotidianitatea medie

35.

Îmi este limpede – și am probat asta recent printr-o întâlnire cu foști discipoli – că tot ce rămâne dintr-un om cultivat de un liceu, de o facultate, de lecturi, pur și simplu, este matricea numită umanistă creată în timp de omenire. Că restul, fel și fel de abilități numite „realiste”, nu sunt decât instrumente care te ajută să răzbați concret în viață, să câștigi un loc, o poziție un status social, un rol pentru a-ți întreține familia, eventual. Ce-ți asigură individualitate, idei-forță, viziune asupra lumii și vieții tale se află însă în interiorul tău, acolo unde parte din așa-zisele cunoștințe umaniste ți-au format personalitatea. Și nu e nevoie să fii un savant în umanioare pentru asta. Poți, de pildă, să citești Biblia, poate zilnic, pentru a înțelege și contempla marea poveste a omului, conflictele, unificarea, violența și pacificarea lumii prin oameni de-ai săi, prin miturile sale.

*

„Ochelarii gândirii”, depistați de Wittgenstein, maschează faptul că suntem „orbiți de un ideal!” Ei ne ascund realitatea care nu se adaptează convingerilor noastre. Suntem prinși în cușcă. Nu există un „în afara” acestor ochelari, pentru că, tocmai din cauza lor, nu sesizăm că ar exista ceva independent de trăirile noastre. Wittgenstein: „Ideea stă, oarecum, ca ochelarii pe nasul nostru și lucrurile la care ne uităm și le vedem prin ei. Nu ne trece prin minte să-i scoatem.” (Apropo de campaniile electorale). Limbajul nostru „privat” își exercită fascinația asupra noastră. Dar un limbaj „privat” nu există, ca limbaj adevărat, pentru că el nu pune laolaltă lucruri – cum ar spune Levinas -, făcând trecerea de la individual la universal, oferind „lucrurile mele celuilalt”, cum face orice limbaj normal, lipsit de ochelari, și făcând astfel posibilă comunicarea. Eh, e greu…

*

– Unde-ai fost, bre?

– Am pus niște numere. Mă simt mai bine așa.

– Cum?

– Le pun vineri. 7 lei, mai mult nu. Și am trei zile de nădejde, până duminică seara, dacă-dacă…

– Păi vezi că și ăștia ne promit, bre. N-ai nădejde și de la ei?

– Niciodată, nepoate. Ăștia vorbesc așa, în general, c-o fi, c-o păți. În schimb, numerele puse de mine sunt doar pentru mine, înțelegi? Așa că asta-i treaba.

*

O zi obișnuită: mi-am băut cafeaua pe terasă, la umbra teilor, în răcoarea aruncată de vânticelul micuț al verii. Re-citeam pasaje din Crossroads, imaginându-mi cum scrie omu-ăsta, Franzen, atât de minuțios, de comportamentisto-psihologic (!!!), cam cu același tip de personaje în fiecare roman. Dar, aruncând priviri către bulevard, din vreme-n vreme, l-am văzut cum traversa șoseaua, la liber, cu sacul de plastic în spate, cu sticle de plastic acolo, sticle pe care le va valorifica, plus că șefii blocurilor unde el făcea oarecare curățenie i-ar da totuși ceva, zilnic. Omul are studii superioare, care, însă, nu se mai caută. Pe scurt, câștigă în jur de 60-80 de lei pe zi… Soția lui, mai tânără, muncește pe un salariu nu prea mare, dar constant, 3700 lei pe lună. Deci cam 200 lei pe zi, cu totul. Au o fată adolescentă. Cu toții au învățat să trăiască în limita acestei sume. Speranța lui este vie: lumea consumă continuu, aruncă sticle continuu, așa că el va avea de lucru continuu. Privindu-și fata, simte că viața e frumoasă. Surâde.

*

Fragmentarism, glumițe, divertisment, consumerism, vânzare-cumpărare, stări light, lipsite de coborârea în adâncuri, mitizarea Noului, repudierea Vechiului, o lume a bucătarilor fericiți, a pufoșeniei, a zahărului în ceaiul natural, a geniilor de turtă dulce – cam pe-aici este „spiritul timpului” actual. Vrei să citești doar despre el? Vrei să fii, mental, doar în el? Ce să zic…

*

Am văzut oameni liniștiți pe străzi, pe bulevard. Am întâlnit oameni amabili, fără încrâncenare pe față, în gesturi, în vorbe. Oameni binevoitori, atenți, calmi, cu scaun la cap – bineînțeles nu știu ce studii au, dar, de bună seamă, nu ne interesează asta, nu-i așa? Cum-necum, strada mi se pare superioară oricăror extreme. Strada, în mod obișnuit, nu depășește măsura. Doar dacă o iei razna și o inciți cu tot dinadinsul.

Nicolae STAN este un foarte cunoscut prozator, membru al Uniunii Scriitorilor, absolvent de Filosofie și doctor în Filosofie la Universitatea din București…

 

 

Distribuie:
Contact / Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]
MedcareTomescu romserv.jpg hymarco

CITEȘTE ȘI

Metex oneminamed Gopo
kiss2025a.jpg dsgmotor.gif
novarealex1.jpg ConsultOptic memco1.jpg
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media