Mai are rost dialogul în condițiile social-politice actuale din România? Avem alegeri anulate, oamenii simpli împărțiți în tabare, fiecare parte susținând că dorește binele României și mai ales că ceilalți sunt… proști!
Trăim probabil unele dintre cele mai triste zile ale societății românești. Niciodată nu mi-a fost dat să vad atât de mulți amici jignindu-se reciproc până la ruptura definitivă. Unii țin cu „nebunu”, alții cu „tâmpita”, alții susțin „hoții de la putere”.
Ce ne facem însa dacă se va dovedi că toți au dreptate? Sau că din acest joc periculos vor câștiga „cei mai rai”? Lupta împotriva unui pericol atât de mare cum se prevede a veni în lunile următoare peste noi (guvernare cu legitimitate îndoielnică, criză economică, extremism de un fel sau altul) nu se poate duce decât împreună. Împreuna vom plăti prețuri mai mari, de noi toți vor râde în continuare impostorii care au înșfăcat puterea locală sau națională, împreună va trebui să căutăm soluții pentru un trai mai bun.
Înverșunarea noastră, legitimă în toiul unor evenimente cum sunt cele trăite azi de România, trebuie autocenzurată în relația cu cei de lângă noi. Încercările de dialog între oamenii cu percepții diferite despre ceea ce se întâmplă astăzi în țară îmi amintesc de inutilitatea conversației dintre un ateu convins și un credincios fervent. Perfect inutil. Exploziv!
Ce ar fi de făcut? Poate un prim pas către vindecare ar fi autocenzura de care vorbeam mai sus. Iar cei mai educați și cu un simț politico-social mai exersat decât alții ar trebui să fie învățători, nu călăi. Virulența în exprimare și atitudine arată doar orgolii disproporționate și frustrări personale, nu grijă față de soarta țării…
Vasile LUPAȘC este scriitor, a publicat romane istorice și versurile primei opere rock din România, iar în septembrie 2008 a lansat cartea „Răstignit între cruci”, un roman despre Vlad Țepeș, bazat pur pe adevărul istoric…
Facebook
WhatsApp
TikTok
