De la o vreme bântuie prin lume tot felul de teorii aberante. În numele unei libertăți totale, se propovăduiește dărâmarea oricăror norme sociale, a tuturor legilor scrise și nescrise care au făcut societatea să funcționeze mii de ani. Că au existat și există imperfecțiuni, portițe care permit folosirea în scop propriu a acestor legi și cutume de către cei rău intenționați este mai mult decât evident. Nu demult, în SUA existau încă școli, autobuze, restaurante în care persoanele de culoare nu erau admise. Peste tot în lume mai exista sclavi, răpitori, traficanți de copii sau de organe. Dar, privită la scară evolutivă, specia umană se află într-un progres spiritual evident. Și uite că apare acum o ideologie care ne învață că indivizii obezi sunt de admirat, că bărbații care nu au câștigat niciodată un concurs sportiv pot trece cu ușurință la competiția feminină unde avantajul genetic aproape că le asigură victoria.
În acest noian de aberații mai există un suflu care pe noi, pe români, ca și pe polonezi, cehi, bulgari, maghiari etc. ar trebui să ne înspăimânte mai mult decât pe cei din occident. Aflam mai nou de la tinerii (în general bogați) ai țărilor din Vest că… sistemul comunist este bun și că va salva umanitatea de la „dezastrul” în care se zbate acum. E clar, ei nu știu ce înseamnă comunismul. În ei nu s-a tras cu gloanțe adevărate. Nici măcar la Counter Strike nu s-au luptat cu un sistem atât de asupritor!
Da, da, știu, de aici putem începe discuția aceea: dar comunismul nu a avut numai părți rele, etc. etc. De acord, în mare măsură, dar, părțile rele ale acelui sistem pe care mulți dintre noi l-am trăit au fost de un absurd și o ferocitate greu de înțeles astăzi. Putem discuta în contradictoriu pe orice temă, dar nu trebuie pierdută nicio secundă din vedere un aspect: oare ce se va întâmpla în 10, 20 sau 50 de ani dacă argumentele celor care astăzi mai mult urlă decât vorbesc vor fi acceptate la nivel global?
Să luam o parte dintre temele enumerate mai sus și să ne gândim în perspectivă. De ce nu putem fi de acord? Obezitatea… Nicio ființă rațională nu blamează pe cei ce suferă de această afecțiune. Dar este evident că nu trebuie să lăsăm o mână de rătăciți să ne impună ideea că este în regulă să mănânci oricât, să cântărești 200 de kg la o înălțime de 1,60 m și să încerci să impui stilul tău de viață altora. De ce nu? Simplu! Pentru ca obezitatea înseamnă boală, incapacitate, suferință fizică și cât se poate de concretă.
De ce nu am fi de acord ca bărbații, indiferent de cum se identifică ei, să participe la concursuri sportive feminine? Simplu, pentru că unei sportive care a muncit zeci de ani pentru a câștiga o competiție de nivel înalt nu i se fură doar medalia respectivă, doar bucuria de moment, ci, după cum s-a văzut, i se fură viitorul pe care l-a clădit cu atâtea sacrificii și trudă. Sportivele respective pierd bani, locuri la colegii, își pierd motivația de a continua în domeniul căruia i-au oferit aproape întreaga viață.
În final, de ce nu am fi de acord cu reinventarea comunismului? Aș putea răspunde în sute de pagini, dar pentru mine discuția despre „visul” unui comunism la nivel mondial se termină înainte de a începe. Sunt din România, din Târgoviște, unde numai în decembrie 1989 au murit atât de mulți copii. În blocurile noastre, spre casele noastre s-a tras cu mitraliera. Acestea și multe alte grozăvii sunt fapte. Restul sunt vorbe goale ale unor răsfățați, leneși, lași și rătăciți!
Vasile LUPAȘC este scriitor, este membru al Societății Marilor Maeștri Internaționali în Arte Marțiale, a scris romane istorice și versurile primei opere rock din România, iar
în septembrie 2008 a lansat cartea „Răstignit între cruci”, un roman despre Vlad Țepeș, bazat pur pe adevărul istoric…
Facebook
WhatsApp
TikTok
