tulburări
totul începe cu primul țipăt recunoscut de corp, țipăt rămas memorat mai departe în fire, în fiecare dintre mișcările ei care îi vor completa pașii, care îi vor face vizibile urmele în fiecare strat pe care îl vor parcurge și care le va duce până la capătul în care urma acestui țipăt se transformă și devine una profundă, până când vedem că aceasta este rana care nu se va vindeca niciodată și care nu va mai părăsi lumea aceasta frustă traversată de cuvintele ce o vor spune împreună cu acești pași. va rămâne ca semn definitiv al trecerii care i-a fost dată, al vieții de care s-a lăsat consumată
totul merge mai departe cu fiecare dintre mirările ce însoțesc și fac cunoscute neînțelegerile, cu acelea care propun tulburările ca moduri de a putea fi mai departe așezat în tiparele calde, în tiparele reci ale vieții, ale fiecărei căderi și ale fiecărei rupturi ale ei. fragmente se desprind și cad, iar zgomotul încarcă fiecare cădere cu zbaterile lui atât de sonore, cu fragmentele de zbor întotdeauna frânte pe care le arată și pe care le face vizibile și înțelese
totul se va sfârși într-o lumină difuză, într-o lumină lungă și gri, totul așezat și arătat pe lung, iar mai departe rămân aceste cuvinte ca urme neșterse ale mișcărilor vii ce au fost memorate
GABRIEL ENACHE este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…