Mușcate și zmeură
note risipite despre imagini dintr-o poveste
O imagine care a propus această alăturare, o privire care le-a așezat și le-a alăturat și copleșitoarea intensitate ce s-a așezat mai departe printre micile simțuri trezite de prima reacție. Plante care se caută și se expun așa cum fac anumite simboluri ce își caută apropierea, ce și-o provoacă și îi încâlcesc puțin înțelesurile tocmai pentru a declanșa creșterea unei povești, sau continuarea ei din momentul acestei împreunări facilitate de imaginea aceasta, de întregirile ei în priviri.
Fata care a remarcat aceste prezențe este uneori o voce, una caldă și calmă, care își așază în inflexiunile ei mirarea, mirările ce însoțesc privirea dispusă să vadă. Mai departe prezența și vocea se mișcă și caută să o facă în mai multe direcții deodată cu mintea, cu mintea deschisă și dispusă să nu mai aleagă, ci să accepte aceste dispersări, iar ele urmate de fragmentările incluse și conturate în mișcări multiplicate printre imagini, mirosuri și gust.
Apropierea ochilor de floare și a buzelor de fruct sunt imagini cinematografice, sunt grosplan-uri de neevitat în acest context ce ajută înțelegerea acestor aprecieri, ce împlinește dorințele care implică în continuare spuneri despre toate aceste senzații. Olfactiv, senzitiv și toate încărcările lor în acest corp întotdeauna pregătit să devină și să ajungă literă, text orbitor, fulger ce aprinde și arde, care mistuie și lasă în cenușă doar atîta urmă cît să se mai poată așeza într-un refren care țintuiește povestea.
Mișcările acestea se traduc în gesturi, iar gesturile devin frame-uri colorate care opresc disiparea continuă, fără oprire, blur-ul conținut pe fiecare margine a imaginii care se deformează, care se strică pentru a se reîntregi exact în acel corp ținut și conținut de fiecare text.
GABRIEL ENACHE este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…