EDITORIALUL CULTURAL – Gabriel ENACHE – Indagatoris

Jumătate tu

note despre povestea așezată în minte

Un început presupune uneori o întâlnire, una subjugată imediat de o privire, de una intensă, așezată, distinctă. Acea privire rămîne fixată în normele acelei întâlniri, ale imaginii pe care a rămas lipită definitiv ca o amprentă, ca un semn ce nu se mai poate da la o parte de pe epiderma ce tocmai l-a adoptat.

Începutul urmează unei atingeri (pre)simțite, unui vis care urmărește să se materializeze, să se desfacă din creier și să coboare și să se așeze în corp, iar de aici încep acele atingeri pe care doar tu le cunoști și le simți, pe care numai stările tale sunt pregătite să le preia și să le amplifice zbuciumul ce le va transfera în povestea ce urmează să se nască astfel, chiar de aici. Începutul este urmarea acelei așteptări care le-a îmbărbătat să se arate, să își arate disponibilitatea de a accepta acest prim pas, acest prim gest spre facere de cuvinte, de cuvinte care să cuprindă și care să spună, care să multiplice ecoul ce se lovește de picioarele podului de sub care s-a strigat despre această poveste, poveste începută datorită unor priviri. Ale lor.

Corpurile stau încordate și ajută, și susțin întâlnirea privirilor, una deja (cu)prinsă într-o imagine, cealaltă deja prinsă de imaginea în care este prinsă și așa se extinde și se desăvârșește plasa ce va conține prada întreagă de cuvinte ce se vor naște mai departe în poveste. Cuvintele de aici le încurajează pe cele care urmează să scrie povestea, să arate în continuare, să nu se oprească și să ducă mai departe tot ce pot să cuprindă și să facă înțeles cu corpul lor vizibil, cu acela care va continua să spună și să așeze în gesturi toate aceste stări. Povestea va cuprinde în corpul lor mirări, toate acele mirări care nu erau, sau care nu puteau să fie spuse, care nu mai încercau de mult timp să se lase văzute și să se facă auzite.

Jumătate tu este o poveste care crește în urma privirii, în urma receptării unui mesaj magic, misterios, unul care se credea ascuns, care nu se vedea și despre care se presupunea că este invizibil. În urma privirii stau așezate cuvintele în formații de spunere și de adăugare de corp, al celuilalt corp al acestei povești. Jumătate tu cu jumătate eu nu înseamnă un întreg, ci pregătește două intregiri, două corpuri și așezările lor în cuvintele care le vor defini oarecum, care le vor contura și le vor așeza în urma unor alegeri aleatorii, care le vor da strălucirea ascunsă în spatele epidermelor ce le-au oprit razele până acum. Jumătate tu este povestea începută de o privire atentă, de una ținută trează de intensitățile ascunse în irișii ei disponibili să vadă și să treacă mai departe de scoarța ce putea să ascundă până la această privire.

O imagine ținea prinsă în cadrele ei o poveste ascunsă, iar o privire a reușit să îi vadă desfacerile disponibile. Cuvintele au început să o spună și să îi facă auzit zgomotul amplificat de toate aceste desfaceri, de toate aceste desferecări. O imagine s-a așezat într-o minte dispusă să o primească, iar de acolo până la corpul de cuvinte s-a făcut deja primul pas.

GABRIEL  ENACHE  este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…