EDITORIALUL CULTURAL – Gabriel ENACHE – Indagatoris

reportaj

am revăzut fotografia cu mine făcută de tine de sus, de deasupra capului și a umbrelor mele răspândite încet pe pământ de pașii care le ascundeau rătăcirea. am știut și am recunoscut privirea care mă urmărea în această plecare împreună cu uimirile și tăcerile ei. era un mers însingurat, imaginat și derutat de tristețile adăugate mișcărilor lui. corp însoțit de umbre  pe străduța umezită de ploaie plutește în aerul dens un miros ca de fermă de cai, a pământ frământat de picioarele lor fragile și deloc liniștite. nu se aude sau nu ascult fornăit. doar un clinchet lucios și prelung de zăbale. evadarea rămâne mai departe tăcută iar mersul meu desperecheat de imaginea oglindită de gând tăcut, revăzut

am mers cu privirea întoarsă înapoi înspre somn, spre pontonul ce nu îngăduia dezlegarea de tot a uitării de corp. ambiguitate încurajată de zgomotul ars în respirarea care acum se dezlipește de aer și se lasă împinsă în întunericul cald, amestecat de un gest dezlânat prin visul neclar și vâscos. dislocare amplificată de mers, de plecarea adâncă spre sensul întors și pus în stări răsucite de vers șoapte lungite, îngânate de șuier prelung, risipite de adiere moale de vânt. moară întoarsă să macine gând. asemenea stări amestecă tot acest sunet lung. luciu de soare desfăcut într-o limpede rază. anomalii corectate anume divers pentru ca pasul făcut să nu rămână pierdut, rătăcit în tot acest mers

sorbul deschis de aceste întoarceri aruncă imagini pe anumite prelungi suprafețe

refracții lucesc pe imensul ecran ce desfășoară imagini rupte din  recea lumină

a nopții care s-a sfârșit și a zilei care începe să vină, să stea, să rămână

    

Gabriel  ENACHE  este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…