situații
desprinderi din somn sunt cuplate cu întoarceri inopinate în lumina revărsată uneori grațios peste lume. totul este aici iar mâine este gândul extins scăpat și așezat în niciodată încheiatul sau sfârșitul vis. sunt multe de spus și multe de scris despre somn, despre cât de aproape mai sunt ele de mine, de lume. noi mereu în aceste întoarceri în timp alcătuite uneori nefiresc de fiecare ieșire din el. n-am îndrăznit niciodată să te întreb despre aceste mereu ignorate căderi, dureri, rătăciri. sofisticate, aromele lor ne însoțeau zi de zi, se așezau peste noi în acele analgezice nopți amestecate de liniști induse, conduse în fire discret. îți auzeam răsuflarea întinsă pe lung între noi. o coloram cu speranță, mai ales în cuvinte, mai ales în înțelegeri acceptate și scrise pe petice insomniace desfăcute de nopțile lungi în visele calde, calme și moi
oare cum să mă așez în acest univers locuit și descris oarecum ca și când aș parcurge o cale, un drum, ca și când nefirescul se mută sub pielea cea nouă unde ard bucățele de carne ce rămân destrămate de acest magic foc fără lacrimi și fum. cum voi mai ști să te caut dacă sunet sau zgomot de voce nu mai sunt, nu mai trec, nu mai spun. bucuria mereu clară a libertăților noastre, a înțelegerii lumii astfel. răbdători cu fiecare zvâcnet al bolii. secretele suferinței și durerilor ei închinate tăcerii. ascunderi sub pleoape a rătăcirilor toate amestecate în transparențe de fentanyl lipicios. morfină și vis, glume și râs uneori zgomotos. somn prelungit în întunericul moale, vâscos. aceste cuvinte descriu un anume prânz dezgolit de mirare, ocolit de mister și rămas ca un gând răscolit de valul întors și rămas definitiv scufundat în apa sărată de mare
nu am să te mai văd niciodată. voi încerca să ajung mai departe decât poate parcurge toată această uitare
Gabriel ENACHE este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…
Facebook
WhatsApp
TikTok
