duet. unu
promisiunile întâlnirii nu sunt puține și de obicei rămân vizibile toate
armurile se fac din nou auzite în timpul îmbrăcării lor
de către zei
spadele își dau tăișul la ascuțit iar scînteile fac lumea să spere sub lumina
împrăștiată de ele
corzile arcurilor se întind, săgețile își arată vîrfurile oțelite, luciul lor înțepător
cheutorile se prind în cataramele lor
căștile de metal își țin vizierele ridicate
pentru ca ochii să vadă, pentru ca lumina lor să poată să transpară
să se așeze strălucind în priviri
normele înmuguririlor au fost din nou așezate
plantele și mirosurile lor
planetele și toți sorii lor
vor aduna simțuri și vor îmbia din nou simțurile
vor aduce în lumină gesturile toate
propuse și aduse de aceste aromate îndrăgostiri
vom trăi și vom simți miresmele acestei bătălii dintre oameni și zei
ne vom pierde amîndoi orice fel de control
toate simțurile își vor înăspri nerăbdarea și va fi desfăcut
orice gest înfășurat în vreun nod
toate țesăturile pieilor noastre vor fi cunoscute și din ele se vor
face firesc hainele fericirii
vom fi oameni, vom purta haine de zei și ne vom numi ca ei
ne vom purta greutatea nemuririi lor și vom continua bătălia
pierdută de ei
atunci numele noastre toate vor fi cunoscute iar cei de lângă noi
ne vor aduce ofrande
atunci vom fi curați, transparenți și departe de ei
vom trăi mai departe povestea construită de noi
așezați, pierduți pe insulițele noastre nomade
Gabriel ENACHE este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…