gânduri
asprimea gândului singur, gând sumar adunat uneori în privire, raznele lui uitate ca mici rămășițe purtate de boare, de lungă suflare de vânt. mai departe amestec firesc cu arome recunoscute dinspre îndepărtările aduse aproape de zvâcnirile puse în corp odată cu mișcările vagi prin ungherele lumii
căldura gândului singur uitat printre umbre, încingerea lui de toate câte se știu despre ce e fragil rămase în aceste subțiri siluete. hașúri prăfuite răsfirate pe lung de sobrul grafit mătuit de întinderi pe suportul lucios. umbra descrie tot ce se poate conserva în mișcarea oprită de ea în această privire, în această uitare
așezarea gândului despre mine cu fața spre lumi niciodată simțite sau trăite de corp, acomodarea cu acest neștiut, neînțeles de simțuri efort. cuplare și trăire de mișcări ancorate discret în visare trimise mereu mai departe în tot ce se poate scrijeli cu aceste cuvinte despre viziune, despre extaz și uitare
desfășurarea gândului singur mereu nefiresc despre închideri departe de lume, despre adormirea firească în cuibul niciodată știut al căderii în niciodată uitatele pierderi. rătăcirea, de fapt traversarea cu toate ale ei știute, recunoscute și adăugate mereu de tăcere, de mirarea știută și ea de ascunderi
răceala gândului singur amestecat de schimbări și mutări ale vieții în vechi și mereu uitate de corp anotimpuri. ansamblu uneori nefiresc despre mine și lume, despre aceste împreunări acceptate, păstrate, tolerate și amplificate în fiecare apropiere și gest exteriorizate de ce s-a păstrat în lumina aprinsă de gânduri
Gabriel ENACHE este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…