EDITORIALUL CULTURAL – Gabriel ENACHE – Indagatoris

amintiri (a)numite imagini

rătăcit în pădure, pripășit pe lângă liniștea care (mi) se făcea cunoscută în forme și feluri rupte de cer și împrăștiate în tremurul lung lăsat să curgă în aer

înroșire a cerului urzicat de țipăt de pasăre ce nu se lăsa cunoscută. umbre  alungeau urma ființei care despre toate acestea tăcea

orizontul absent făcea din împrejmuirea întunecată o rotunjime amestecată de nervi, de întrebări asupra căderii și uitării departe de lume

foarfeci nevăzute clănțăneau despre răcoare și frig

mâna întinsă călătorea într-o întindere lină ascunzând într-un reazăm mirarea aceasta salvată de întuneric în noapte, în palma zgâriată de liniștea adulmecată de corp, de mișcarea ei calmă și caldă, și fină

rictus se mai spune unui zâmbet acaparat de tăcere

pașii sunt scufundați și uitați în această ascundere încetinită de teamă

corpul se confundă cu acest univers vegetal și se lasă îndoit de curenții călăuziți și încălziți de fervori, de această a rătăcirii aspră culoare

frica e rece dar tăcerea alungă asperitățile ei

visul revine, acel vis cu prieten ucis și lăsat să se piardă în această niciodată parcursă sau recunoscută tăcere

o nevoie de timp înapoi

tristețea sau dorul nu spun nimic despre pierderi doar visul mai face cumva să salveze anumite imagini sau gesturi ale absențelor lor

amestecate sunt toate în această rătăcire consumatoare de frici, de intensități ale lor diluate de absențele ce nu erau de fapt necesare. mai departe cuvinte care spun despre cum te amesteci în rătăciri care duc spre uitare

corp amorțit de uitare în gesturi nememorate pierdute

amintiri (a)numite imagini sunt mai departe răsturnate în visul destrămat de cuvinte

Gabriel  ENACHE  este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…