păreri
trecutul ascuns în copilărie se întoarce mereu în necesare cuvinte care astfel îl feresc de uitare
mama din vis este vie tot timpul, iar visul o ține pentru totdeauna în această mișcare în care oboseala nu se poate gândi
totul se zvârcolește în gând și de aici tot ce mișcarea aceasta poate să miște se lipește și rămâne mai departe în lume
ca să știi: dumnezeu este marea mi-a spus odată o fată frumoasă. fata frumoasă a rămas mai departe în firea dispusă să i se spună despre aceste adâncimi recunoscute de revelația ei
ca să știi: dumnezeu e femeie mi-a spus mai departe de lume un prieten frumos. prietenul meu cel frumos s-a ascuns definitiv într-un strigăt memorat de cuțit
păreri nelipsite din gândul ce se duce tot timpul spre ei
păreri însoțite mereu de parfumuri neuitate vreodată
trecutul ascunde deseori aceste cuvinte încărcând în fire uitarea și derivele ei
amestecatele spasme întețesc aceste trăiri memorate și aduse-n cuvinte mereu
căderea explică necesare rupturi, explicate dureri și aduceri aminte
păreri ce cuprind îmbrățișări ce cuprind tot ce pot și duce-n poveste
păreri care scriu capitole lungi despre tot ce în lume trăiește așa, adică mai este
nimic nu se mai ridică după această cădere, poate doar zvonul care amplifică durerile ei
necesarele salturi în timp înapoi, înainte. amintiri despre zile și nopți, despre oricare gest care desface spre lume păreri sau idei
păreri spuse rămân ascuțite în zâmbet
păreri care opresc cotrobăiala prin suflet. ubicuitate desenată repetat în imagini ce arată rătăciri retușate
păreri numerotate firesc de cuvinte. risipite, de fapt adunate în mereu rătăcitorul lor text
Gabriel ENACHE este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…