EDITORIALUL CULTURAL – Gabriel ENACHE – Indagatoris

(în)scrierea

siguranța neuitării înseamnă și spune un vis, unul mereu fecund care își așază continuu imaginile în fiecare traversare a nopții, în fiecare apropiere de tăcerile ei niciodată uitate de fire, niciodată lăsate departe de clipele lungi și nesigure ale singurătății, de formele reci îngăduite de frigul din încăperile ei

acolo am rămas. acolo au rămas imagini nerecunoscute de cuvinte. acolo vor sta și se vor căuta fiecare dintre amintirile niciodată cuprinse de gânduri, de amintiri sau de minte. acolo se vor (în)scrie semnele toate recunoscute de mine, de tine

despre mersul acesta vor spune pașii mai departe în urme, în itinerarii parcurse de noi în căutarea și în deslușirea poveștii. capitole scrise, capitole arse cumva în istorii uitate, în părăsiri adunate discret în încrețituri ale pielii, în tremur îngăduit și adus în vecinătatea privirii de înțepături de ape sărate

mâinile îți desenează mereu mângâierea memorată în mișcările lor dansate de aer cuprinse de căldura atingerii niciodată uitată

rotulă jucând sub transparențele pielii

amprentă memorată în orice atingere

strângerea apei în lacul găzduit de aval se mută discret în oglindă. reflexii propun străluciri ce orbesc și ascund orizontul, acel dincolo atât de firesc atașat profinzimii găzduită de gânduri, adâncimii adunată sub orice lucire de apă

numele strâng personajele toate în ghemul poveștii ce se lasă în cuvinte urcată, care primește firesc numele ei, numele lui, numele noastre prin acest treritoriu în care rămâne toată această de cuvintele noastre lume întoarsă

acoperiri sub perdele oarecum transparente

deslușiri ale acoperitelor nopți luminate de luna risipită prin stele

aerul mereu rece al dimineților lente

transfigurări în toată această (în)scriere care vrea să păstreze amintiri, provocări și tot ce mai poate descrie și spune mai departe această neterminată poveste. transportări între umbrele lumii care mă ține în această nesfârșită trezie acumulată cu fiecare gest al uitării, cu fiecare pas în cuprinsul căderii ce crește despre mine în mine, dinspre relieful citit, recunoscut și văzut în niciodată cunoscuta și adoptata de corpul rătăcit adâncime

 

Gabriel  ENACHE  este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…