priveliști
anumite imagini despre mine în lume se păstrează firesc mai departe prin figurări desfășurate de aceste cuvinte
despre rest se compune separat o povestire neclară, dar lungă atașată anumitor stări ce nu mai încap și nu se mai pot duce departe
cuprinderi și rosturi închid în așezările lor cât se mai poate din difuza lumină specificată mereu de mișcările umbrei
nefiresc este timpul care se prinde și rămâne în aceste locuri de viață surprinse, de vis adunate și de realitate desprinse
copci oarecum rotunjite desfac în priviri adâncimi, necuprinderi ale căderii definitive în gol, înspre stările necesare uitării
zgomote mici dezvelesc armonii dirijate firesc dspre zbateri, despre unduiri, despre rămâneri niciodată memorate de aer
fugile toate rămân desenate în gânduri nemaispuse vreodată, nemailăsate să își arate și să își facă vizibilă amintirea sau teama, culoarea
aripile sunt arabescuri simplificate de ștergeri adăugate de trecerea vântului sec prin aceste fragmente de aer
coborâri, profunzimile lor se păstrează în pașii cuminți care urme își lasă pe treptele minții
desfășurări ale lor adâncite discret de privire se citesc mai departe în urme lăsate de toate aceste treceri prin teritoriul încercat de tăcere
anomalii picurate, mai târziu împietrite în formele lungi ce se așază discret pe suprafețe lucioase și vagi, oarecum transparente
priveliști sunt toate însemnele calde sau reci surprinse și rămase în firele netoarse încă ale zilei, sau ale nopții
priveliști se adaugă mereu și se lasă spuse în cuvintele firii care le presimte, care le știe și le recunoaște
priveliști rămân încrustate pe coaja printată de lume, coajă care nu se va sparge, ci va rămâne să spună tot ce ultima ei literă va reuși să surprindă
Gabriel ENACHE este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…