1.
Post-Paradis
Noapte deasupra
grădinii Edenului−
aș pluti albastru
ca într-o pictură
De Chagall
într-un iulie etern.
E iar septembrie,
de ani e doar
septembrie,
cald și case
interbelice întrebări
pe străzi labirintice
cu nume importate
de medici morți.
Nu mai salvează
pe nimeni,
dar mențin în viață
speranțe și visări.
Sub iederă, frontoane
și respirații cu
interval neregulat,
buzele îmi
cântă un lied.
2.
Chilie
Se insinuează
familiar, cu iz de mucegai,
frisoane peste frisoane
și o amorțire
perpetuă, veche.
Ne așezăm la
aceeași masă a tăcerii,
ca doi inamici
de dinainte de vremuri
și împărțim același
pahar și sec.
Secați sunt ochii
de lacrimi
și mintea asta pribeagă
de adânci îndurări
și aș rosti doar
murmure rugate
și chemări la răbdare
fără să știu
dacă mai știu
să îndur.
3.
Mereu înainte
Te voi ascunde
printre
visări corupte
de cutume.
Te voi păstra
liber-senin
și adânc reflectat în mări
plutind îmbrățișat
într-o tăcere
complice
scrisă în gamă
minoră.
Te voi
(re)cunoaște din
amintirea
unui ideal
cu mireasmă
de ape și
pânze întinse
mereu înainte.