1.
Fortuna
Fortuna
are, cu adevărat,
umor.
Te duce,
te întoarce,
te aduce pe aceeași
filă de cuvânt,
ca într-un joc imposibil
al unui zeu
excentric,
alături de ființe
izvorâte din aceeași
plămadă.
Te poartă
pe tărâmuri
aflate la granița
dintre comedie și
altceva, nedeslușit,
poate mistică
sau simplă
evidență a neînsemnării
naturii umane și
totul se aliniază
într-o coregrafie
în care înveți
pașii din mers.
Da, Fortuna are,
cu adevărat,
umor.
Sec uneori,
alteori plin
de savoare.
2.
Amiază
Acoperă-mi
pleoapele cu
palmele tale−
astăzi nu vreau să văd
nimic, nu vreau
să știu ce se
întâmplă în lume.
Universul meu
e doar aici și
acum, vorbește
mult, nu te opri și
nu te gândi la ce
spui. Vreau doar
să-ți aud glasul
cum se înșiră pe firul
timpului, cu mișcări
și culori de catifea.
E timp destul
și pentru povești
cu sens, pentru ordine,
idei și planuri, azi
vreau doar
poezie. Doar
să respir
pe pielea
palmelor tale.