Se inspiră din două poezii faimoase, şi anume: Wanderers Nachtlied a lui Goethe (ultimul şi penultimul vers): „Über allen Gipfeln/ Ist Ruh’,/ In allen Wipfeln/ Spürest du/ Kaum einen Hauch;/ Die Vögelein schweigen im Walde./ Warte nur, balde/ Ruhest du auch”; și (în traducerea maestrului Christian W. Schenk) Grabinschrift , adică Epitaf, de G. Bacovia: „Hier ruhe ich/ Ganz einsam/ Und lache bitter/ Und weine ewig.// Mit mein Erscheinen/ Zum Tode geweiht,/ Da allen erscheine ich/ Gar sehr verdächtig.”
O aproximativă învalahizare (cum ar fi spus, pesemne, genialoidul Luca Piţu) a poemei (]n versiunea respectivă), schimbând persoana a treia cu întâia, ar fi aceasta: „Aici zac eu/ Un făr’ de rost;/ Un țâr am fost,/ Ci tot mai greu// Mă fac de-acu…/ Dar nu uita:/ Din vina ta,/ Tot astfel, tu!”
H I C J A C E T
HIER LIEGT EIN LUMP
UND LANGSAM WEICHT
ER WAR SO LEICHT
UND IST NUN PLUMP:
EIN VOLLER BAUCH!
ABER GEDULD
DURCH IHRE SCHULD
WEICHEST DU AUCH
H I C J A C E T
AICI ZAC EU
SUB PUTRED RAM;
UŞOR ERAM,
AZI, TOT MAI GREU:
UN PÂNTEC PLIN!
DIN VINA TA,
AICI VEI STA
ŞI TU, PUŢIN
Șerban FOARȚĂ este un mare poet, critic literar, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, unul dintre cei mai importanți cunoscători ai misterelor limbii române…
Facebook
WhatsApp
TikTok
