Gazeta Dambovitei | Cele mai noi știri din Targoviște și Dâmbovița

Ediția de marți, nr. 3663
7-12-2021

DIN CRONICI DE AZI – Silviu MILOIU – De azi, de ieri…

 

1.Nicolae Ceaușescu ar crăpa de invidie pe socio-liberalii liber-schimbiști care au inventat – primii în lume, fără a fi protocroniști! –  „rotativa prim-ministerială”! O adevărată inovație în materie de politică aplicată care ar trebui înscrisă neîntârziat în Guinness World Records, ca să nu ne-o ia Putin, Bolsanaro sau Lukașenko înainte! „Geniul Carpaților”, în pană de idei se pare, nu a fost totuși capabil să depășească paradigma rotației cadrelor! Nici marele rege Carol I, cu rotativa sa guvernamentală –, menită tocmai să ofere o alternare la putere a politicilor de dreapta și de stânga și o satisfacere a ambițiilor și orgoliilor partinice – nu a fost capabil să-i facă pe plac și mai tare lui Nenea Iancu și să-și imagineze o aglutinare a acestora, o struțo-cămilă de să nu mai înțeleagă nici măcar Dimitrie Cantemir nimic. Personajele noastre atât de inventive sunt, între timp, în mare forfotă. La liberali liber-schimbistul Boc cel Mare clamează trădare:

„- Și cine este trădător, stimabile?

– Acela care falsifică numele candidatului odată hotărât, acela care uită, care trădează interesele și onoarea familiei sale… D-ta!”

   Tot inegalabilul Caragiale a prevăzut când va avea România un nou guvern, măcar unul așa, de fațadă, gândind precum Onor Prezidentul nostru de astăzi și Cîțul său: „aveți puțintică răbdare, Stimabilule!”. Între timp, PSD-ul și UDMR-ul, plictisite să tot facă ture și să se fluture în jurul Palatului Victoria, s-au travestit în Cațavencu, mai ales că era un rol care le prindea foarte bine: „ce răbdare, venerabile domnule prezident! Ceasurile sunt înaintate.”.

   

2.Mici restituiri… „Cineva face o supoziție; un altul clădește pe ea o teorie; un al treilea o ia drept un adevăr, trage concluziuni dintr-însa și mai adaugă ceva de la sine; un al patrulea adaugă ceva la cele aduse și mergând tot așa într-un fel de șir genealogic, istoria trece pe nesimțite „in longas errorum generationes”, până ce în sfârșit avem dinaintea noastră un uriaș arbore, ale cărui ramuri îndrăznețe în loc să ofere istoricului… un sprijin puternic, îi storc sudori de sânge.” (Contele Joseph Kemeny, citat de marele istoric, lingvist și slavist român Ioan Bogdan, în Ioan Bogdan, „Vlad Țepeș. Narațiunile germane și rusești asupra lui”, Ed. Librăriei Socecu, București, 1890, f. V.)

   

În vizită la Mircești… În vizită la… 

„acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice,
Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice,
Ce cu basmul povesteşte – veselul Alecsandri,
Ce-nşirând mărgăritare pe a stelei blondă rază,
Acum secolii străbate, o minune luminoasă,
Acum râde printre lacrimi când o cântă pe Dridri.
Sau visând o umbră dulce cu de-argint aripe albe,
Cu doi ochi ca două basme mistice, adânce, dalbe,
Cu zâmbirea de vergină, cu glas blând, duios, încet,
El îi pune pe-a ei frunte mândru diadem de stele,
O aşează-n tron de aur, să domnească lumi rebele,
Şi iubind-o fără margini, scrie: „visul de poet”.

   Un Alecsandri care evocă în frumoase versuri locul creației sale de la Mircești, unde se retrăgea de asprimea iernii și se angaja într-un frumos schimb epistolar cu prietenul său Ion Ghica.

„Perdelele-s lăsate şi lampele aprinse;
În sobă arde focul, tovarăş mângâios,
Şi cadrele-aurite ce de păreţi sunt prinse
Sub palida lumină apar misterios. […]

Pe jilţu-mi, lângă masă, având condeiu-n mână
Când scriu o strofă dulce pe care o prind din sbor […]

O! farmec, dulce farmec a vieţii călătoare,
Profundă nostalgie de lin, albastru cer!
Dor gingaş de lumină, amor de dulce soare,
Voi mă răpiţi când vine în ţară asprul ger!…

Atunci inima-mi sboară la raiul vieţii mele,
La timpul mult ferice în care-am suferit,
Şi-atunci păduri și lacuri, şi mări şi flori de stele
Intoană pentru mine un imn nemărginit.”

    Academia Română i-a ridicat un frumos mausoleu-capelă marelui poet în anii 1925-1927, respectând astfel voința sa testamentară. Arhitectul a fost academicianul Nicolae Ghica-Budești.

Silviu MILOIU este un reputat istoric, profesor universitar și, dincolo de toate, absolvent de „Carabellă” târgovișteană…

Distribuie:

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


hymarco
novarealex1.jpg Valeriana

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]
Gopo

CITEȘTE ȘI

soundservice SPMT
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public [newsletter_form]
Webhosting Armand Media