DIN CRONICI DE AZI – Silviu MILOIU – De azi, de ieri…

Superman și Sun Tzu

„Dumneavoastră mă întrebați pe mine care este strategia mea de a câștiga un război” (Florin Cîțu)… Domnul premier pare a fi parcurs convertirea din Superman în Sun Tzu, dacă nu cumva se crede simbioza celor doi. Pentru domnia sa guvernarea este un război, majoritatea parlamentară trebuie asigurată prin strategii sofisticate, prin negocieri secrete, prin rapturi, prin te miri ce algoritmi. Nu-l deranjează că nu mai are majoritate guvernamentală, ba chiar ar dori să guverneze până la calendele grecești în condițiile în care nu reprezintă majoritatea opiniei publice nici de la alegerile din urmă cu un an, nici, cu atât mai puțin, pe cea din acest moment. Iar aceasta în condiții de explozie a prețurilor, pandemie, în care trebuie făcute reforme și gestionat un program financiar european complex. În loc să admită că nu mai dispune de majoritate guvernamentală și să-și depună mandatul, așa cum se obișnuiește în orice regim democratic veritabil, domnul Cîțu intenționează să se țină agățat de șaua lui Klaus cel Mare. Îi reamintesc că profetul strategiei războiului, Sun Tzu, atrăgea atenția că „dacă estimările făcute la templu înainte de începerea ostilităţilor lasă să se întrevadă o victorie, înseamnă că şi calculele indică o putere superioară celei a inamicului. Dacă ele anunţă o înfrângere, înseamnă că din aceste calcule reiese o putere inferioară. Făcând cât mai multe calcule, se poate câştiga; dacă se fac prea puţine, victoria este imposibilă. Şi cât îşi micşorează şansele cel care nu calculează deloc!”. Ceea ce, în mod evident, este cazul perechii Iohannis-Cîțu.

Tallinn – Catedrala „Sfânta Maria”

Catedrala „Sfânta Maria” de pe Dealul Catedralei (Toompea) din Tallinn reprezintă o marcă identitară a capitalei Estoniei, unul dintre cele mai fermecătoare orașe medievale UNESCO din Europa. Lăcașul care marchează creștinarea acestei regiuni este atestat documentar în anul 1233, existența sa fiind însă mai timpurie, cu o prima etapă asociată arheologic cu o construcție din lemn. Dacă istoria sa medievală mai târzie și modernă este strâns legată de elitele germane ale orașului, construcția edificiului gotic se datorează acelora care au dat însăși denumirea Tallinn-ului, danezii. Să ne reamintim că în anul 1219 flota regelui danez Valdemar al II-lea Sejr (Victoriosul) a ajuns la Tallinn. În lupta care a urmat danezii au obţinut victoria şi, cu aceasta, controlul asupra regiunii nord-vestice a Estoniei. Bătălia a rămas învăluită în legendă: o cruce a apărut – conform izvoarelor contemporane – pe cer în timpul luptei dând danezilor suflul final pentru obţinerea victoriei. Crucea a fost ulterior încorporată în steagul Danemarcei, Dannebrog. Frumuseţea oraşului Tallinn (în traducere, fortul danez) de astăzi, coagulat în jurul fortăreţelor ridicate de danezi, este unul dintre efectele pozitive ale acestei victorii. Atunci, la acest început al sec. al XIII-lea, călugării dominicani și-au asumat misiunea de a clădi un edificiu gotic din piatră pe care l-au închinat Sfintei Fecioare Maria. O sută de ani mai târziu construcția a căpătat proporțiile unei ample catedrale cu trei nave (https://datacap.ee/…/3d-bim-model-of-the-st-marys…/), cea mai veche și mai impozantă din orașul de pe țărmul Mării Baltice. De altfel, tot atunci danezii, care şi-au văzut limitele capacității lor de a apăra posesiunile estoniene, au adoptat decizia de a vinde în 1346 nordul Estoniei și Tallinnul Ordinului German al urmașilor teutonilor, de care din acel moment va fi legată și istoria catedralei pe care cărei ziduri stau atârnate simbolurile heraldice ale acestora. În interiorul bisericii își dorm odihna veșnică baronul suedez de origine franceză Pontus De la Gardie, unul dintre cei mai apreciați comandanți de oști din sec. al XVI-lea, strateg de elită foarte apreciat pentru calitățile sale militare de regele Ioan al III-lea al Suediei, al cărui mormânt i se datorează unui remarcabil arhitect și sculptor al acelei perioade, Arent Passer, fiica nelegitimă a regelui suedez amintit mai sus, Sofia Gyllenhielm, amiralul Samuel Greig, favoritul țarinei Ecaterina a II-a a Rusiei, Adam Johann von Krusenstern (1770-1846), amiral și explorator provenit din rândurile germanilor baltici, primul subiect al Imperiului Rus care a reușit circumnavigația globului etc.

Afectată de incendiul devastator care a cuprins înălțimile Toompea la 1684, edificiul a fost refăcut, primind și primele decorații baroce atât în interior, datorită rafinamentului sculptorului Christian Ackermann (a se vedea, de exemplu, marele altar și amvonul), dar și bine proporționatul turn baroc. Urmașii cavalerilor teutoni și ai germanilor își au în această catedrală o adevărată armură de blazoane care decorează o mare parte a zidurilor interioare ale catedralei.

Silviu MILOIU este un reputat istoric, profesor universitar și, dincolo de toate, absolvent de „Carabellă” târgovișteană…