DIN CRONICI DE AZI – Silviu MILOIU – De azi, de ieri…

1. Despre un posibil nou plagiator

„Teza lui Nicolae Ciucă, în baza căreia a devenit doctor în Științe militare în 2003, include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138.Conținutul din cel puțin 19 pagini a fost plagiat din alte două teze de doctorat susținute anterior la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), una dintre ele coordonată chiar de îndrumătorul premierului. Cu câteva excepții, porțiunile plagiate depistate au fost copiate din surse tipărite, care nu ar putea fi detectate cu un soft anti-plagiat.”

   Fotografia la minut a contraselecției elitelor din România: un alt premier plagiator, un alt atlet al copiatului și al furtului intelectual care conduce uniunea lichelelor și șperțurilor. Lăsând la o parte plagiatul, dar teză de doctorat de 138 de pagini? Demisia este actul de minimă decență care se impune în acest moment.

   În apărarea sa, primul ministru invocă argumente similare acelora ale lui Victor Ponta din urmă cu câțiva ani: sintagme standardizate etc. Iar el, generalul cu multe stele, militarul de onoare în loc să își depune mandatul, să-și prezinte scuze în mod public, cere propriei universități – nu CNATDCU – să verifice teza! Repet, o teză care, excluzând chiar plagiatul, este mai subțire decât o lucrare de licență serioasă!

   „Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, a declarat, marți la prânz, referitor la o eventuală demisie a premierului Nicolae Ciucă după acuzațiile de plagiat că șeful Executivului „a lămurit activul de partid” că nu are niciun fel de problemă.”

   „Activul de partid” – iar această exprimare demnă de Stalin sau Dej îi aparține purtătorului de cuvânt al PNL, nu al PCR! Pe fond, tovarășul premier ar trebui să transmită teza spre verificare Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), nu instituției care i-a emis diploma și care ar putea, eventual, să-l mângâie pe creștet pe „Napoleon fără un sfert de oră” de România.

   Încă ceva… Camera de Comerț și Industrie a Românie ar face bine să explice motivele pentru care își permite să se pronunțe pe o temă de integritate academică și de furt intelectual. Cu tot respectul, dar nu cred că domnul acesta Mihai Daraban, amicul litoral de odinioară al domnului Mazăre, are vreo cădere în această privință, așa cum eu nu îmi permit să-mi dau cu părerea cu privire la punctele de vedere exprimate de instituție pe teme de politici economice. Ceea ce însă pot să fac este să-mi exprim indignarea față de solicitarea acestei instituții de a primi gratuit terenul de la Romexpo și a da un tun imobiliar în plin centrul capitalei cu conivența instituțiilor statului. Iar pretinsa sa independență politică ne arată un pedigree politic cu care orice om decent ar avea probleme de conștiință, dacă nu mai grav.

 

2. Din Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe… 

 

    Eminescu în sonorități de haikú… La aniversarea zilei de naștere a poetului Mihai Eminescu, declarată din anul 2010 Ziua Culturii Naționale, avem plăcerea să vă prezentăm, în premieră, câteva documente din patrimoniul Arhivelor Diplomatice, care fac parte dintr-un capitol mai puțin cunoscut al promovării literaturii române în general și a operei eminesciene în particular: traducerile în limba japoneză. Aceste documente se referă la propunerile de traducere (din care unele finalizate și publicate) ale profesorului Harumi Tanaka.  Astfel,   într-o emoționantă scrisoare din martie 1963 adresată Institutului Român pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea, practic o punere în slujba promovării în Japonia a literaturii române, traducătorul se prezintă astfel: „Sunt profesor adjunct de engleză la Universitatea Rikkio, una din cele mai cunoscute universități particulare din Tokio. Am absolvit Universitatea din Tokio, secția de lingvistică, specialitatea limbi romanice și am scris o teză despre istoria Spaniei. M-a interesat foarte mult limba română, una dintre cele mai interesante limbi romanice. Acesta este motivul care m-a determinat să încep acum câțiva ani s-o studiez sub îndrumarea dnei. Nomura”. Din aceeași scrisoare aflăm faptul că, sub auspiciile Asociației de Prietenie Japonia-România, profesorii Tatiana Nomura și Harumi Tanaka, coordonau din noiembrie 1962 un curs de limba română și că, din aprilie 1963, intenționau să înceapă noi cursuri, atât pentru începători cât și pentru avansați, menționând și elaborarea în curs a unui manual destinat începătorilor.

 

  

   Traducerile prof. Tanaka din lirica eminesciană („Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”, „Lacul”, „Somnoroase păsărele”, „Mai am un singur dor”, „Ai noștri tineri”, „Revedere”, „La steaua”) au fost incluse în vol. 15 al antologiei de poezie universală „Sehai Mei Shishu Taisei” (editura Heibonsha din Tokyo, 1960), alături de traduceri ale aceluiași din Alecsandri, Vlahuță, Coșbuc și Șt. O. Iosif.

   Înainte de 1960, primele atestări de traduceri în japoneză din opera Poetului Național datează din perioada interbelică, în reviste din Tokyo (cf. studiului lui Dumitru Copilu-Copillin, „Eminescu în circuitul universal: traducerea și ecoul operei”, 2015). Se cuvin menționați aici traducătorii japonezi ai lui Eminescu din ultimele decenii ale secolului trecut: Sumya Haruya, Naomo Atsushi, Takeshi Shinmura. 

   Puteți asculta sau reasculta poezia eminesciană în interpretările de excepție ale actorilor George Vraca https://www.youtube.com/watch?v=GTKpF3YZEOc, Gheorghe Cozorici https://www.youtube.com/watch?v=PKF-IKfXVyQ și Leopoldina Bălănuță https://www.youtube.com/watch?v=ZGiX7D1mE8c!

   Text și documente inedite descoperite de dr. Laura Gheorghiu, consilier diplomatic și dr. Monica Joița, ministru consilier AMAE.  

 

3. Case de… Târgoviște  

 

   Din casele Târgoviştei moderne, multe în stil eclectic, altele în stil neoromânesc… Acestea decorează centrul vechi al urbei. Aceasta se găseşte pe strada Pârvan Popescu, nr. 3.

 

4. Monumente de… Dâmbovița

 

Monumentul funerar al generalului Matei Vlădescu… A fost realizat de Carol Storck, la comanda regelui Carol I. Matei Vlădescu (1835-1901) a fost ministru de Război și șef al Casei militare a regelui Carol I.

   

Silviu MILOIU este un reputat istoric, profesor universitar și, dincolo de toate, absolvent de „Carabellă” târgovișteană…