1. Despre mizele Rusiei, azi…
În contextul tensiunilor din Ucraina, Rusia este de așteptat să continue să alimenteze mișcările de stradă din țările învecinate, obiectivul fiind acela de a spori climatul de confuzie de care are nevoie pentru a-și extinde operațiunile militare în estul acestei țări. Prin documentul pe care l-a făcut public, în urmă cu câteva zile, Rusia putinistă nu dorește altceva decât să legitimeze gândirea și parțial chiar conținutul Pactului Ribbentrop-Molotov. Voi reveni cu un articol în care voi analiza pe larg acest subiect.
Despre poziționarea și mizele Rusiei a vorbit de curând foarte bine colegul Cosmin Popa de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române. „Politica Rusiei e foarte asemănătoare cu politica externă a lui Hitler în perioada premergătoare izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial: creează impresia că are niște cereri legitime, ceea ce într-o anumită măsură îi complexează pe interlocutori, exercită presiuni militare, ba chiar agresiuni asupra vecinilor, le justifică prin tot felul de pretexte de ordin etnic, cultural și politic, doar pentru a-şi întări pozițiile preliminare, în vederea unui atac puternic împotriva sistemului.”
2. Realizări „mărețe”…
La așa guvern prezidențial, așa „realizări mărețe”! „18 jaloane din 21 mai trebuie atinse până la 31 decembrie, potrivit angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit răspunsului oficial transmis redacției G4Media.ro de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Cele 18 obiective sunt împărțite între 9 ministere responsabile. Potrivit ministerului, care centralizează situația pentru PNRR, arată că niciunul nu este aproape de finalizare, deși mai sunt numai 8 zile lucrătoare până la data de 31 decembrie. De acestea depind 3 miliarde de euro, ce ar urma să fie încasate prin PNRR în prima jumătate a anului 2022.”
2.Din Arhivele Naționale ale României
Final de an aniversar Enescu la Paris… O piaţă din Paris, situată în Arondismentul 9, la intersecția străzilor Turgot, Condorcet și Marguerite de Rochechoua, va purta numele compozitorului român George Enescu, a anunţat pe Twitter Laurence Patrice, primarul adjunct al capitalei franceze. În anunț se menționează că propunerea, votată de Consiliul Primăriei din Paris, a fost înaintată împreună cu primarul Arondismentului 9 al capitalei franceze, Delphine Bürkli, în semn de omagiu față de marele muzician român. Puteți citi aici proiectul propunerii: http://a06.apps.paris.fr/…/plugins/odjcp/DoDownload.jsp…
Decizia a fost salutată pe Facebook de ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Franceză, domnul Luca Niculescu. Acest gest omagial urmează, în chip simbolic, unui alt eveniment cultural parizian de excepție, dedicat celor 140 de ani de la nașterea lui Enescu și 85 de ani de la prima punere în scenă a operei „Oedipe”, la Opera Garnier din Paris. Astfel, pe 23 septembrie, de data aceasta la Opera Bastille, a avut loc premiera spectacolului de operă „Oedipe”, regizat de cunoscutul artist libanezo-canadian Wajdi Mouawad. Spectacolul a fost cap de afiș la deschiderea noului sezon al Operei Naționale din Paris și reunește artiști de prin rang, printre care Christopher Maltman, în rolul lui Oedip și Brian Mulligan, în rolul lui Creon. „Ceea ce este extraordinar la această operă este că spune povestea unui om, contrar piesei lui Sofocle, care se concentrează pe un episod din viața lui Oedip, momentul în care el anchetează și descoperă că este asasinul tatălui său și comite un incest cu mama sa. În opera lui Enescu, el relatează toată viața lui Oedip, de la naștere până la moarte. Așa că, de fapt, avem istoria unui om, istoria unei vieți. Și este viața unei ființe tragice, fiindcă Oedipe nu ar fi trebuit să se nască” a menționat regizorul Wajdi Mouawad într-un interviu acordat Operei Naționale din Paris.
3.Un aforism…
Dacă ne implicăm în mod serios în jocurile puterii, succesul sau eșecul nu sunt decât măști ale destinului sau libertății, care, la rândul lor, ascund mecanisme de control social. (Leonidas Donskis)
4.Din 2016…
Un gând… „Cunoașterea cea mai redusă pe care o putem dobândi despre adevărurile cele mai înalte este mai prețioasă și mai de dorit decât cunoștința cea mai sigură despre lucrurile cele mai mici”. (Aristotel, citat de Fericitul Anton Durcovici)
Fericitul Anton Durcovici a fost evocat la Târgoviște, locul de care a fost legat în decursul a două decenii. „La Galaţi, la 6 iunie 1948, am vorbit despre taina Sfintei Euharistii şi am îndemnat la preţuirea şi frecventarea liturghiei şi a împărtăşaniei, iar pe copii îndeosebi i-am îndemnat să se roage cu evlavie şi statornicie […] La Săbăoani, judeţul Roman, 5 septembrie 1948, am predicat despre Dumnezeu, cu care nimeni nu se poate compara, şi însuşirile lui mai ales atotputernicia, îndemnând la încredere nestrămutată în el la orice fel de nevoie trupească sau sufletească […] La Pildeşti, judeţul Roman, 6 septembrie 1948, predica era despre Adormirea Maicii Domnului, hramul bisericii, şi despre fericirea vieţii veşnice în cer […] La Luizi-Călugăra, judeţul Bacău, 14 septembrie 1948 […] am arătat puterea dumnezeiască a lui Christos răstignit în cruce […] La Butea, judeţul Roman, 10 iunie 1948, am predicat despre Sfânta Treime […]”.
Silviu MILOIU este un reputat istoric, profesor universitar și, dincolo de toate, absolvent de „Carabellă” târgovișteană…