Primele încercări ale lui Petre Comarnescu și ale grupului „Criterion” de colaborare cu Fundația „Ioan I. Dalles” s-au materializat în cele din urmă către finele anului 1932.
Fundația s-a constituit ca rod al unei generoase donații testamentare a Elenei Dalles, o personalitate feminină de o mare noblețe sufletească și o reală vocație de mecenat cultural. (Sursa: Arhiva Academiei Române, Fond Elena Dalles)
Cimitirul Mănăstirii Viforâta
Adăpostește o serie de monumente remarcabile, chiar opere ale unor mari sculptori. Medalionul realizat de Carol Storck la cererea regelui Carol I pentru generalul Matei Vlădescu este, probabil, cel mai impresionant. Un cavou ce a aparținut familiei C. Petrescu şi care pare a servi azi drept magazie, are splendide decorații sculptate în piatră, specifice secolului al XIX-LEA, de asemenea, fiecare dintre mormintele din acea epocă păstrate în acest loc are povestea lui scrisă în piatră. Aşa am aflat despre Eugenia G.T. Ionescu decedată în anul 1890 la vârsta de numai 21 de ani. În acest cimitir se află şi mormântul sculptorului Vasile Blendea, unde, din păcate, am constatat deteriorarea gravă a statuii de la mormânt. Cea mai veche cruce din acest cimitir este din secolul al XVIII-LEA. Nici monumentele, nici cimitirul nu apar pe Lista Monumentelor Istorice. Este, însă, un mic cimitir Bellu…
Târgșor
Am vizitat, acum câțiva ani, fosta reședință voievodală secundară de la Târgșor. Atrăgeam atunci atenția asupra unor probleme serioase pe care le ridica restaurarea respectivă, nu pentru a culpabiliza pe cineva, ci pentru a semnala un fenomen care riscă să devină tot mai răspândit. Dacă anumite aspecte ale restaurării urmează practicile și metodologiile din domeniu, altele sunt total nepotrivite și în contrast evident cu modalitățile în care un ansamblu de monumente poate fi restaurat și pus în valoare.
Nu poate fi acceptată soluția tehnică prin care s-a construit – așa cum afirma un coleg – „un aeroport”, care subordonează – și, desigur, subminează – Biserica Albă a negustorilor târgșoreni și termenele romane. Este de preferat ca, la o viitoare restaurare, structura modernă din lemn și sticlă să fie îndepărtată și să se identifice o soluție pertinentă pentru aceste monumente. Acel colaj între vechi și nou la Biserica Albă nu-și are locul, mai firească fiind refacerea completă a bisericii, dacă existau martori. Nefericită și deranjantă este și folosirea geamurilor termopan pentru a închide pridvorul Bisericii lui Antonie Vodă de Popești. Numeroasele intervenții cu materiale de construcție moderne în zona cuprinsă de zidul interior de incintă al fostei reședințe domnești sunt deranjante și nu permit o adevărată deschiderea a trecutului către prezent.
Zidul exterior nu a fost defel integrat în proiectul de restaurare, acesta continuând să se deterioreze. Accesul între diferitele componente ale ansamblului rămâne deficitar. O problemă o constituie și muzeificarea precară a ansamblului, cel puțin în acest moment. Ceea ce în documentele găsite la Târgșor se numea Sala Tronului nu este inclusă în circuitul de vizitare. Un alt aspect pe care aș dori să-l punctez ține de comunicarea deficitară a proiectelor de restaurare, Acestea ar trebui discutate în cercuri cât mai largi, fiecare etapă făcută cunoscută iar opiniile critice tratate cu atenție.
Pe termen mai lung, soluția este să se continue operațiunile de restaurare cu zidul exterior, Biserica Albă și punerea în valoare a altor elemente ale ansamblului Târgșor.
Silviu MILOIU este un reputat istoric, profesor universitar și, dincolo de toate, absolvent de „Carabellă” târgovișteană…
Facebook
WhatsApp
TikTok
