DIN ARHIVA PROFULUI DE FILOSOFIE

Am avut elevi speciali, îmi amintesc de ei, îi urmăresc, plecați prin lumea largă, mă bucur să aflu că au ajuns acolo unde bănuiam în urmă cu ceva ani, atunci când toți eram mult mai tineri și mai fericiți. Din arhiva mea de profesor de… filosofie, logică, economie și sociologie v-am propus gândurile lor despre o „temă dată”…

Era în 2017 și i-am rugat să scrie despre frică… Cuvintele lor înțelepte, la 18 ani și chiar mai puțini pe care-i aveau, vi le „trimit” aici, în fiecare săptămână, cu nostalgia dascălului de acum… o sută de ani. Și, de asemenea, nu bănuiam atunci cât de prezent o să fie acest „sentiment” în viața noastră de acum. (Ionuț CRISTACHE)

SERIAL: Frica (7)

Valentina GHEORGHE

Luptă sau fugi!

Frica… Mulți o definesc ca fiind o reacție necontrolată a omului pentru a lua o atitudine în anumite situații, o stare pe care ți-o creezi singur, sau este cauzată de factori exteriori, însă întrebarea este: ce este frica? Frica este o stare de temere totală, în care organismul uman este „blocat”, „paralizat”, acesta nu poate reacționa ca o persoana normală, ci are doar două instincte de referință: luptă sau fugi!

Frica pornește de la nivelul creierului, în situația în care întâlnește obiectul cauzator, creierul privește informația ca fiind amenințătoare pentru el, urmând o serie de efecte în organism, adrenalina excesivă, stări de tulburare, amețeală, chiar leșin. Adrenalina pulsată în sânge este într-o cantitate foarte mare, astfel încât dacă te lovești într-o situație asemănătoare vei resimți durerea mult mai târziu.

Frica poate fi de mai multe feluri, aceea cauzată de un obiect viu, existențial cum ar fi întâlnirea cu un urs, înălțimile, rozătoarele, păianjenii, spațiile înguste, întunericul sau fricile interioare, care au ca obiect de referință niște experiențe ce i s-au întâmplat persoanei în cauză. De pildă, frica de divorț, depresia, frica de respingere, de abandon, de părinți, de profesori, de părerea celorlalți, frica de a vorbi in public…

Diferența dintre cele doua constă în efectele pe care le au aceste frici asupra omului. Un om normal cu frici reale, cauzate de obiecte reale, poate avea șansa să își depășească această temere, fiind supus să suporte acest factor extern pe o perioadă îndelungată de timp. În acest fel, persoana se va adapta și frica pe care o resimțea la început se va diminua treptat până va dispărea complet.

În ceea ce privește frica interioara, persoana afectată are nevoie de un sprijin moral eficient pentru a-şi demonstra lui însuși că se înșeală și fricile sale nu au un temei stabil. După cum am spus mai devreme, frica are doua sisteme de referință: luptă sau fugi! În cazul în care o stare de frică ne afectează, avem doua soluții,  să fugim de ceea ce ne face rău, sau să luptăm contra acelui lucru pentru că frica să dispară definitiv.

Fug, iată, spre bacalaureatul care se apropie… Și lupt?