kiss2025a.jpg Euroguard InCaseEnergy 	oneminamed_nav.gif

DILEME – Aura Ciobotaru – Mai există lumină și în întuneric?

   Cu toții avem o perspectivă de ansamblu despre viața noastră, în care fiecare lucru are un loc, o importanță și un rost. Pe de altă parte, independent de toate acestea, ni se întâmplă uneori să ne confruntăm cu evenimente sau lucruri ce nu erau prevăzute, conform planurilor stabilite și susținute. Mai întâi, fiecare dintre noi avem conștiința propriei existențe, ca ființe ce urmează să ne petrecem un timp dat în această lume, așa cum o reflectăm. Avem, deci, să ne trăim viața aceasta, de la un cap la altul, în acest colț de lume.

   Între cele două capete ce ne sunt dinainte date, însă, ne-a mai fost lăsat un spațiu, ce ne permite răgazul de a ne poziționa în timp și de a îl organiza într-un anumit fel, proiectând secvențele unui parcurs, pe unele lăsându-le să treacă repede sau pe altele făcându-le să dureze mai mult. Iar pe unele dintre ele vrem să le „captăm”, ca atunci când înregistrăm ceva pe o bandă. Și atunci, le înregistrăm în memorie, precum niște imagini, dar care reflectă mișcarea… Unele lucruri le uităm, nefiind importante, iar pe altele vrem să le uităm, pentru că se interpun și estompează ceea ce intenționam ca viața noastră să reflecte. Și tot în ce privește relația cu timpul, alteori luăm parte la diferite feluri de evenimente, pentru a ne intensifica trăirile, depășind, prin aceasta, durata și putând transpune în realitate, prin trăire, tot ce ne imaginăm.

   În relație cu spațiul, de asemenea, putem evidenția câteva lucruri pe care am putea să le facem. Întâi de toate, aș face precizarea că în interiorul limitelor dimensionale se află circumscris segmentul nostru de lume. De asemenea, și în interiorul acestui segment sunt conținute o mulțime de posibilități, de a dispune lucrurile și a le aranja cât mai potrivit față de un context, de a amenaja un spațiu, în vederea posibilității de a îl locui, sau construind ceva durabil, care va  putea spori frumusețea lumii. Iar toate aceste lucruri le vom face spre a reflecta, în afară, lumea așa cum ne-o dorim.

   Dar, pe lângă toate acestea, se întamplă ca în unele momente din viață să ne confruntăm cu probleme la care nu avem răspuns, sau mai sunt situații pe care nu le putem încadra în nicio parte. Indiferent ce am face, oricât am încerca, răspunsul ne rămâne incert. Sunt situații când așteptările noastre cele mai firești rămân în mod iremediabil înșelate, când acțiunile pe care le intenționăm, cu o convingere fermă, cu toate eforturile noastre susținute, nu au un rezultat. Ne dorim să găsim un răspuns, dar când situațiile sunt ambigue, rezultatele sunt întotdeauna nule.

Uneori ne confruntăm și cu tipul de situații care nu par să aibă nicio ieșire… Aceste situații ne scot, pentru moment, din cadrele în care se desfășoară viața noastra firească, ce își urmează cursul ei, limpede, sau la fel ca atunci când aveam toate elementele bine ordonate și situațiile ne erau toate clare. Toate aceste lucruri, care formau complet viața aceasta, par, în acel moment, că și-au pierdut semnificația, ca și când totul ar fi fără sens. Ele își pierd funcția pe care o aveau și par acum ieșite din context. În acel moment ni se pare că suntem opriți în loc, iar dacă am încerca să continuăm, ne-am da seama că jocul nu mai funcționează după aceleași reguli, cele pe care le cunoșteam. Și tot ce ai luat ca firesc cade acum sub semnul îndoielii. Tot ce ai construit pare că se prăbușește, tot ce era solid își pierde stabilitatea, nimic nu mai stă pe nicio bază. Din acest moment vedem cum totul se destramă, toate lucrurile ce formau reprezentarea a tot ce era pentru noi până atunci se divizează și se risipesc. Tot ce trebuia să te protejeze, acum își pierde puterea. Te confrunți cu o forță de sens opus, te afli în această situație și ce a cauzat-o e ceva ce nu aparține controlului tău. Te afli într-un loc, singur, în mijlocul a tot ce te înconjoară.

   Care este motivul pentru care ceea ce stătea împreună, deodată nu se mai găsește laolaltă? Și ceea ce forma legătura lor, sau ce le ținea laolaltă, nu mai e sau a dispărut. Sau poate că exact acela devine acum chiar elementul care le desparte… Care e elementul care a intervenit, făcând să apară conflictul? Care este factorul ce a declanșat toată situația aceasta, cu tot ce se întâmplă acum în prezent? Ceea ce a intervenit nu era vizibil și nu este, deci, ceva venit din afară, pe care l-am fi putut observa. Este ceva asupra căruia ne-am înșelat, sau despre care am fost înșelați… Sau ceva care doar părea așa, dar în realitate are o altă natură… Fiind dat elementul cel nou, care a intervenit, trebuie să reconstruiești de la început întreg tabloul, care să reflecte lumea, cum este ea acum. Poate că imaginea va releva că unele lucruri pe care te bazai, la un moment dat, nu sunt așa cum ți le-ai imaginat. Există probleme ce ne apar în drumul pe care îl parcurgem și lucruri pe care nu le putem influența. Și sunt lucruri, alteori, care ne apar ca ceva bun, care ne par potrivite, dar sunt, de fapt, sub influența unui factor exterior nouă, cu rolul să ne țină închiși față de posibilitățile noastre și captivi, pentru a nu le putea realiza.

   Uneori, sarcina pe care ai stabilit-o și o ai acum de dus la îndeplinire te poate distruge, rezolvarea ei fiind chiar distrugerea ta. Iar, de altfel, o „pierdere” a ceva ce ocupa un loc semnificativ în viața noastră la un moment dat, nu înseamnă apariția unui loc gol pe care îl vom privi de aici înainte. Poate că factorul apărut așa, trebuia să ne transmită ideea că voința noastră e limitată, că atunci nu poate înlătura sau nega posibilitatea de a interveni oricând altceva, sau că ceva e uneori altfel decât ne pare.

   Rezultatul final din această întreagă confruntare, formată de fapt din niște elemente opuse, pare a fi redefinirea principiului propriu, provenit din voința și intenția noastră bună, și transpunerea lui în act, iar prin aceasta va putea domina asupra „destinului”, a ceea ce, practic, e în afară și ne limitează. Și acesta este lucrul care ne dă puterea și ne redă speranța.

AURA  CIOBOTARU  este absolventă de Filosofie, la Universitatea București și profesoară la Colegiul Național „Ienăchiță Văcărescu”, din Târgoviște…   

Distribuie:
Contact / Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]
MedcareTomescu romserv.jpg hymarco

CITEȘTE ȘI

Metex oneminamed Gopo
kiss2025a.jpg dsgmotor.gif
novarealex1.jpg ConsultOptic memco1.jpg
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media