DILEME – Aura CIOBOTARU – Cum facem conținutul faptelor noastre să semnifice ceva?

Avem grijă, când ne aflăm și când vorbim în fața unui public, când venim cu o idee sau exprimăm ceva sau când prezentăm mai pe larg ceva sau chiar când facem o expunere a unor lucruri, dintr-un domeniu sau altul. Pot să mă gândesc la o prezentare pe care cineva o face într-un cadru public, fie de pe o scenă, fie dintr-o sală de conferință sau un loc de dezbateri. În primul rând, avem grijă să alegem atitudinea potrivită și apoi să captăm atenția auditoriului și să o menținem așa. Este important cum anume expunem ceva, acordând atenție atât felului în care o facem, fiind cât mai autentici și făcând expunerea cât mai pe înțeles, cât și a face ca lucrurile pe care le avem de transmis acolo să și semnifice ceva, adică mesajul pe care îl avem de transmis publicului din fața noastră, care ne ascultă. Indiferent ce expunem, e important să fie ceva semnificativ, încât sa facem să valoreze atât timpul nostru, timpul celorlalți, cât și mesajul adus, cu tot conținutul lui, cât și sursa din care transmitem acele lucruri, idei, gânduri. De pildă, o expunere poate fi și atunci când vorbim despre operele unor autori sau gânditori, când prezentăm idei ale unor oameni care au creat ceva semnificativ. Când ne aflăm în acel rol, în fața acelor oameni, avem ca scop să îi inspirăm pe cei care ne ascultă, să îi facem să fie interesați de conținutul pe care îl transmitem. Avem, de asemenea, datoria etică să fim atenți față de fidelitatea cu care aducem în discuție ideile unui gânditor, autor sau teoretician. Acest lucru implică seriozitate și a avea cunoștințe necesare. De asemenea, e nevoie să ai capacitatea de a le transmite, cât și nivelul pentru a o face. 

   De ce am spus eu aceste lucruri, și pentru ce am vrut să le spun? Pentru că mi se aplică în mod direct și mie, acum, ceea ce am exprimat în această „dilemă”. Când mă aflu, în vreo împrejurare anume, în fața unui auditoriu, eu vreau să știu că mi-am folosit timpul meu încât să mi-l valorific la maxim, cât și faptul că ideile transmise au făcut să semnifice conținutul pe care l-am prezentat, atât în ceea ce privește fidelitatea față de sursa de unde am vorbit, de pildă un anume filozof, pe o anumită temă, cât și că această temă am expus-o încât să ajungă la cei care au fost acolo, în modul intenționat, conform cu mesajul conținut. Și vreau să fiu convinsă că am făcut acest lucru cu autenticitatea cu care se cuvine să te prezinți în fața publicului tău, încât să știu că am lăsat deschis spațiul, atât cât trebuie de larg, unde se desfășoară comunicarea, ce implică participarea de către ambele părți. Doar atunci, eu știu că acea comunicare s-a putut desfășura, astfel încât să își realizeze scopul și a avut semnificația care se cuvine, oferind și semnificație materialului și conținutului cu care am lucrat, încât a ajuns la ceilalți, unde trebuie, așa cum trebuie, pentru cât timp a existat la dispoziție, fiind făcut și valorificat la maximum. 

Aura CIOBOTARU  este absolventă de Filosofie, la Universitatea București și profesoară la Colegiul Național „Ienăchiță Văcărescu”, din Târgoviște…