Pe 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistente, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluţiei
paşoptiste „Deşteaptă-te, române!” La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet” de Andrei Muresanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al
suplimentului „Foaie pentru minte, inima şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epoca şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul.
O versiune spune că însuşi Andrei Mureşanu este autorul melodiei, iar altă susţine că de fapt era o melodie cantata pe un text religios, ce purta numele „Din sânul maicii mele”.
Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independentă (1877 – 1878), Primul şi Al Doilea Război Mondial.
Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu.
Mai ales în timpul crizei după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţă cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaţilor, acest imn a fost cântat în mod spontan de toţi şi emis pe toate staţiile radio. Din 1998, la iniţiativa Senatului României, ziua de 29 iulie a devenit Ziua Imnului Naţional.
Cu această ocazie, astăzi, 29 iulie, la Târgoviște a avut loc un eveniment public cu intonarea imnului național și o paradă militară.
Facebook
WhatsApp
TikTok
