Comisia Federală pentru Comerț și 48 de state încearcă să-l facă pe Facebook, un Cronos monopolist, să-și scuipe copiii înghițiți. Dar cum să-i pui degetele în gât lui Facebook? Păi, i-au intentat o acțiune antitrust. În răspuns, Facebook se apară afirmând că este sub atac pentru simplul fapt că face afaceri în stil Silicon Valley. Deci, subtextul este că modul de a face afaceri din Silicon Valley este, de fapt, atacat. Stilul Silicon Valley este anticoncurență. Planificat. Monopolist. Hmm. Miroase a pierogi și borș. Dar sunt oprită din vis. Dimpotrivă, spune un specialist în antitrust, Profesorul Tim Wu, stilul darwinian de afaceri nu este sub atac (deci eu pot visa în continuare). Ceea ce fac guvernul federal și statele este reafirmarea unei reguli fundamentale pentru toate afacerile americane: nu poți cumpăra, pur și simplu, ieșirea din concurență (esența sistemului capitalist, nu-i așa?). Facebook, condus de directorul său executiv, Mark Zuckerberg, a dus această strategie la o extremă de tip Cronos, când putea să o mențină mai discret, tip Zeus. Facebook a achiziționat mai multe companii pentru a înăbuși amenințarea concurențială pe care ele i-o reprezentau. A ignora comportamentul companiei Facebook, spune Wu, ar însemna să o licențiem, permițându-i o practică ilegală. În timp ar fi normalizată. Cu alte cuvinte, l-am avea pe Cronos, care l-ar detrona pe Zeus. Ceea ce-mi amintește de Trump. Pe cine emula, pe Cronos sau pe Zeus? Cu toții știm metafora: capitalismul este o junglă, iar afacerile sunt legate de supraviețuire. O afacere poate supraviețui în unul din cele două moduri: poate fi la fel de bună sau mai bună decât concurența; sau poate cheltui bani pentru a cumpăra pe concurenții care îi pun în pericol cota de piață sau îi dezactivează folosind tactici precum tranzacționarea exclusivă. Pentru a ține piața capitalistă, exista o lege antitrust. Mesajul de bază al Legii Sherman antitrust este: cumpărarea sau dezactivarea concurenților, deși deseori eficiente, sunt interzise ca mijloc de a face afaceri. Problema aceste legi este ca e foarte greu de găsit în colecțiile de legi și ca atare este aplicată foarte rar, așa de rar ca nici nu trebuie abolită. Această regulă, în vigoare din 1890, a fost ignorată pe scară largă în Silicon Valley în acest secol. Dacă prima generație de jucători tehnologici și-a dezvoltat reputația de a ignora regulile contabile (gândiți-vă la WorldCom sau AOL), a doua generație a fost notorie pentru ignorarea elementelor de bază ale dreptului antitrust.
Nimeni nu acuză Facebook pentru cum și-a câștigat dominarea rețelelor sociale, învingând rivali precum Myspace, în anii 2000. Necazul vine cu ceea ce a făcut în ultimul deceniu pentru a-și menține poziția dominantă. De pildă, la începutul anilor 2010, adolescenții au început să favorizeze site-uri precum Instagram. Aplicațiile ca WhatsApp au devenit o altă alternativă populară. Așa cum a menționat însuși Zuckerberg, rețelele de socializare au amenințat că vor deveni o multitudine de mecanisme de schimb de informații. Zuckerberg nu a vrut să fie o parte din piața de socializare. A vrut să rămână Rețeaua socială (the Network). O altă posibilitate ar fi fost ca Facebook să facă față acestor provocări prin îmbunătățirea produsului său. Și, pentru a fi corect, Facebook a continuat să inoveze și să se îmbunătățească, în anumite privințe. Dar, în același timp, așa cum arată plângerea legală depusă săptămâna aceasta, Facebook s-a angajat și într-o campanie de cumpărare sau îngropare a multora dintre cele mai periculoase amenințări la adresa dominanței sale: WhatsApp, Instagram și altele, aproximativ o duzină. Profesorul Tim Wu ne amintește, în articolul său, că strategia nu e nouă nici în America (nici la noi: la noi a fost statul sovietic, denumit malițios și nu lipsit de cinism „stat proletar”). În America, filantropiștii actuali cei mai mari, Carnegie, Rockefeller, Astor, etc. au fost toți monopoliști sau altfel de criminali, dar au reprezentat topul în clasa lor. Canadian din naștere și caracter, Wu e politicos și nu dezgroapă schelete. El se limitează doar la John D. Rockefeller și la compania acestuia Standard Oil, în anii 1880, care ca și Facebook astăzi, a scanat orizontul pieței, căutând potențiali concurenți, apoi i-a cumpărat sau i-a îngropat. Jurnalista de investigație Ida Tarbell a scris memorabil despre abordarea agresivă a lui Rockefeller în ceea ce privește achizițiile: „Și nimic nu era prea mic: băcănia de colț din Browntown, umila rafinărie de pe Oil Creek, sau cea mai scurtă conductă privată. Nimic, pentru că lucrurile mărunte cresc.” Eventual, în 1911 (da, treizeci de ani mai târziu, după ce banii se făcuseră și se adăpostiseră), Curtea Supremă a hotărât, în Standard Oil Co. din New Jersey împotriva Statelor Unite, că Standard Oil din New Jersey trebuie dizolvată în temeiul Sherman Antitrust Act și împărțită în 34 de companii. Wu argumentează elegant, pe baza acestui caz, că precedent există și ce face acum guvernul american nu e nou, ci doar revelatoriu: și-a amintit de ideea statului de drept și vrea sa o aplice împotriva lui Mark. Îmi vine să-i scriu lui Mark Zuckerberg să nu se irite prea mult de-și strică Reveillon-ul. Poate o sa piardă ceva bani, dar nu acum, ci în 30 de ani, și chiar atunci nimic rău nu i se va întâmpla. Sigur, va fi și el mai în vârstă, deci ceva rele i se vor întâmpla – prostată, osteoporoză, etc. Dar nu de la statul de drept. Pentru că dacă e să urmărim istoria, cum o îmbrățișează dl. Wu, atunci să ne amintim că cele mai mari companii în care a fost rupt Standard Oil au fost Exxon si Mobil. Și ce au făcut după ruptură? Aceste două companii au fuzionat ulterior în ExxonMobil. Ca Zeus și Hera.
Deci, morala este, Crăciunul există ca să fie sărbătorit. Dacă ești sărac, așa o să rămâi, iar dacă ești bogat, tot așa o să rămâi. În rest este confuzie totală și nedumerire și… defrișare. Știați că de câteva săptămâni eu au ard în șemineu copaci din Latvia cumpărati la magazinul alimentar de la colțul meu de stradă? Un student din București îmi relata zilele trecute tragedia defrișării din Sinaia. Știind că au ars mesteceni am răsuflat ușurată. De la Sinaia se pot fura doar brazii de crăciun, iar aceștia nouă, pe aici, încă ne vin din pepiniere locale.
Crăciun fericit și nouă, tuturor!
DANA NEACȘU este doctor în filosofie, lector de drept la COLUMBIA LAW SCHOOL, din New York, profesor adjunct la BARNARD COLLEGE – Columbia University, dar și dâmbovițeancă de pe malurile Ialomiței…
Facebook
WhatsApp
TikTok
