Conform statisticilor 9% dintre americani sprijină un posibil război în Siria. Ei , împreună cu Obama merg pe principiul „Dacă nu noi atunci cine?”. Cine să-i mai salveze şi pe sirieni… Desigur în cazul unui război în Orientul Mijlociu, îi urmăm şi noi pe americani ca nişte maidanezi loiali, aşa cum ne-am obişnuit din timpuri imemoriale să urmăm ba pe unu, ba pe altul, pentru o vodka, pentru o ciocolată.
Că veni vorba de câini am o idee aproape genială. Ce-ar fi să nu mă trimitem soldaţi, oriunde îi însoţim pe americani, ce ar fi să trimitem câinii comunitari? Ce treaba bună ar face ei în Afghanistan, Siria, Irak! Fără drone, fără bombe, fără artilerie, câinii noştrii ar rezolva totul. Clădiri intacte, fără ruine, doar câteva oase împrăştiate pe jos. Nu ştiu de ce nu s-au gândit politicienii noștri până acum la asta, la o divizie canină. Ei scapă de noi şi de eutanasiere, scăpăm şi noi de ei. Bine, câinii nu sunt singurii pe care am putea să îi debarcăm acolo. Dacă am debarca membrii unei anumite minorităţi etnice, ar fi iară o treaba bună, pentru că ar rămâne sirienii fără arme. Le-ar duce etnicii pe toate la fier vechi. Politicienii şi extremiştii maghiari ar fi iarăşi buni combatanţi. Cum ar ajunge acolo, ar cere autnomie şi ar arde efigii cu Profetul Mohammed –pace fie asupra lui- creând haos ca în România. Şi dacă tot folosim toate resursele umane, utli ar fi hipsterii, vamaioţii. Păi gândiţi-vă ce ar fi acolo… Numai sticle de vodka şi mucuri de ţigară şi marijuana, beţivi şi fete drogate. Păi cum să lupţi pe o asemenea mizerie? O treaba bună ar face şi vrăjitoarele din România, ar profera nişte blesteme de le-ar îngheţa teroriştilor Kalaşnikovul în mâna.
Asta e clar, oameni avem cu care să intrăm în război. Şi dacă îi trimitem doar pe cei menţionaţi mai sus, cu siguranţă am face o afacere bună. Iar acuma, războiul din Siria numai război nu e. E aşa ca o încăierare de bodegă. Problema e că mujahedinii Al Qaeda vor să îşi întâlnească cele 72 de virgine cât mai repede. Eu de accea zic să trimitem în luptă câinii comunitari. Că la cât de răi şi înfometaţi sunt nu mai rămâne oscior de musulman sunni acolo. Şi martiriul lor va fi şi mai apreciat, cine ştie, poate Allah le triplează numărul de virgine. Dacă s-or mai găsi… Dacă nu, de chirurgi plasticieni cu siguranţă s-ar face rost. Sigur putem spune şi pas războiului şi să rămânem paşnici aşa cum am fost mereu, mai mult din lene, decât din convingere, dar atunci politicienii noştri ce vor face, ei cum vor mai slugări în dulcele stil clasic (pe milioane de euro ce-i drept) stăpânilor americani? La ei nu se gândeşte nimeni? Eu zic totuşi să stăm cuminţi acasă şi să ne uităm la război că la meci (aşa cum bine ne-am obişnuit la orice eveniment) cu punga de seminţe într-o mâna şi cu petul de bere în altă. Haide, Siria! Salaamu Alaykum!
TEODOR CONSTANTIN BÂRSAN este sociolog, tânăr poet și prozator, locuiește la Sibiu, dar n-a uitat Târgoviștea adolescenței sale…
NERO, BRAC GERMAN, romanul foileton ajuns la episodul al doilea…
Domnul Constantin VAENI și rubrica sa ÎN CALEA LUPILOR DE IERI ȘI DE AZI…
Radu STATE și rubrica sa CULTURĂ ȘI ISTORIE…
MELANCOLII, cu doamna Constanța POPESCU…
Daniel TACHE și CULTURA ONLINE…
AȘA O LIPSĂ DE INCULTURĂ, rubrica marelui actor Puiu JIPA…
CULTURA URBANĂ și doctorul în filosofie Pompiliu ALEXANDRU…
Cătălina CRISTACHE și PLIMBĂRI BUCUREȘTENE…
REFLECȚII PEDAGOGICE, cu Alexandra VLADOVICI BÂRSAN…
CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE, rubrica doamnei profesoare Mihaela MARIN…