Edward Snowden, un tânăr născut în 1983, a lucrat în sistemul de administrție și consultare al firmei Booz Allen Hamilton și a avut acces la informații confidențiale ale sistemului de intelligence american. Considerat de unii erou și de alții trădător Snowden avertizează asupră limitării intimității cetățenilor sub umbrela siguranței naționale. Cazul certifică anumite speculații asupra lipsei de echilibru între siguranța națională și protecția datelor cu caracter privat în lumea de după 11 sptembrie 2001.
Cazul Edward Snowden nu reprezintă un caz singular, trebuie amintit faptul că istoria are destule exemple de spioni ce au trădat o anumită tabără. Aici nici nu este vorba nici măcar de un spion ci de un colaborator extern al serviciilor americane de informații.
Interesant este faptul că dintre toate statele posibile, acesta și-a găsit azil în Federația Rusă, vechiul rival al Statelor Unite ale Americii.
Multe persoane l-au considerat pe Snowden ca fiind un erou, personal nu aș folosi termenul de erou ci mai degrabă de trădător. Edward Snowden a trădat un serviciu național de informații al Statelor Unite, a sustras anumite date, iar în prezent se află în Federația Rusă.
Ce demonstreaza Snowden? În termeni simplii fuga lui Snowden demonstrează –ironic- faptul că statul american este pregătit pentru a face față noilor provocări, mai ales celor ce ce vin prin noile mijloace de comunicații.
Bineînțeles că aici intervine și discuția legată de spațiul privat al cetățeanului, de încălcarea anumitor drepturi, dar și aici sunt rezervat față de multitudinea de acuzații ce se aduc sistemelor de intelligence. Trebuie recunoscut faptul că Statele Unite ale Americii se află în poziția de principal actor pe scena relațiilor internaționale și datorită aparatului de intelligence. Când un stat deține prima poziție pe plan global și când există o salbă de amenințări- venite fie din partea altor actori globali, fie din partea unor actori non-statali sau chiar din interior- reacția normală este construcția unui sistem de securitate pe măsură.
Dimensiunea aparatului de intelligence și a complexului militaro-industrial este o altă discuție, uneori putem avea senzația că acesta este supradimensionat în Statele Unite, dar gândindu-ne la poziția americană în lume ….aș invita lumea să reflecte.
Dacă ne referim, spre exemplu, la relația dintre Statele Unite și Uniunea Europeană se poate spune că este o relație construită pe anumite valori comune, dar dacă privim spre viitor ne putem imagina și o ipoteză de lucru în care cele două blocuri pot deveni rivale-mai ales în termeni economici- așa că nu ar trebui să mire pe nimeni dacă sistemele de intelligence americane mențin un ochi vigilent și pe Bruxelles, sau cele europene pe Washington.
Lumea modernă este una marcată de incertitudine, iar vigilența a devenit o calitate necesară. Capacitatea de a deține informații și de a preconiza anumite evoluții reprezintă un modus vivendi al oricărui stat modern și adaptat. Cazul Snowden va aduce cu el și reforme interne în cadrul anumitor aparate de intelligence, iar în egală măsură gestul lui nu a făcut decât să îngreuneze discuțiile dintre SUA și Ruisa în ceea ce privește situația din Siria și alte subiecte- probabil lucrurile care contează cel mai mult la ora actuală.
RADU GEORGESCU este absolvent de științe politice, analist de politică externă și, mai ales, absolvent de CARABELLA…
Citeşte şi
Facebook
WhatsApp
TikTok
